Programul Justiție și Incluziune Universală pentru Tinerii cu Dizabilități oferă burse de leadership tinerilor care vin cu idei inovatoare pentru soluționarea problemelor sociale. Aceste burse vor fi acordate aplicanților cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani care sunt dedicați promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități în conformitate cu Convenția privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități la nivel local, regional sau național. Implementată de Fundația Eurasia și desfășurată atât în Moldova, cât și în Armenia, inițiativa își propune să inspire și să sprijine tinerii activisti. Prin oferirea acestor burse oferite sperăm să împuternicim tinerii să crească gradul de conștientizare cu privire la problemele legate de dizabilitate în comunitățile lor și să genereze schimbări pozitive.

Ascultând acest podcast vei înțelege că parcursul Elenei Crismari, nu este doar o lecție despre reziliență și determinare, ci și un îndemn către toți cetățenii să nu ignore problemele de accesibilitate și să se implice activ în transformarea pozitivă a comunității în care trăim, dar și a societății, în general. Exemplul ei ne amintește că fiecare persoană are puterea de a influența schimbările necesare, indiferent de obstacolele pe care le întâmpină. Inspirată de exemple ca deputata Zara Batoian din Armenia, si antreprenoarea Irina Revin din Moldova, eroina noastra a învățat că schimbarea durabilă necesită nu doar dorință, ci și acțiune concretă. Ea a luptat pentru instalarea de rampe în locuri publice, este o voce activă în consiliul local și lupta in continuare pentru revizuirea regulamentelor privind accesibilitatea în construcții, militează pentru educarea populatiei din localitatea ei si nu numai privind notiunea de inclusiune și respect față de persoanele cu dizabilități.

În acest sezon vom incepe o serie de episoade dedicate unei noi mișcări, a unei noi initiative de actiune a tinerilor cu dizabilitati incepute in mai multe tări și denumită initiativa Judy/ Prin intermediul acestor episoade veți afla care sunt motivațiile și aspirațiile tinerilor cu dizabilități din Republica Moldova și din Armenia, care au ales să se implice in acest program. Probabil vă intrebați de ce JUDY și ce reprezintă acest cuvânt, pentru a afla, te invit să rămâi cu noi și in continuare ca sa afli răspunsul la aceasta întrebare, de un lucru sunt sigura, ca acest episode de, ar putea servi drept instrument educativ pentru multi parinti ce au copii cu dizabilitati in familiile lor, fapt care ar putea duce la o mai mare conștientizare și empatie față de comunitatea noastra a tinerilor cu dizabilitati. Judy Heumann s-a născut în 1947 în Brooklyn, New York, și a fost diagnosticată cu poliomielită la vârsta de un an și jumătate. Deși părinții ei au fost cei care au sutinut-o si încurajat-o mereu, Judy a experimentat inca din copilarie acele sentimente neplacute cind esti discriminat, injosit si dat la oparte din cauza dizabilității pe care o ai. Cind JUDY și-a început călătoria in lumea cunostintelor, accesul la educație pentru persoanele cu dizabilități era extrem de limitat, ea fiind nevoita sa infrunte diferite bariere arhitecturale ;I sociale, Școlile publice nu erau pregătite să facă față nevoilor sale de accesibilitate și incluziune. De exemplu, ea a fost refuzată de mai multe școli din cauza dizabilității sale și a fost îndrumată spre școli speciale sau spre institutionalizare. Aceste prime experiențe de discriminare au stârnit în Judy dorința de a lupta pentru schimbare și de a asigura dreptul la educație pentru toți copiii cu dizabilități, nu doar pentru ea. Secventele povestite de ea in biografia personala pe care o gasiti in intregime pe youtube in prezentarile TEDX, arata foarte clar care poate fi impactul atunci cind parintii copiilor cu dizabilitati aleg sa se implice activ, ca copilul lor sa poata avea access la eductie, incluziune si participare.

Semnătura digitală poate fi o soluție valoroasă pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități în societate, oferindu-le accesibilitate, autonomie și securitate în procesul de semnare a documentelor, acesta este mesajul unor personae cu dizabilități care au reușit deja să ridice stikul cu semnătura necesară: Sa ascultăm părerile lor. Semnătura digitală poate fi realizată prin intermediul unor instrumente și tehnologii de asistență, cum ar fi software-ul de recunoaștere vocală, ecrane tactile sau alte dispozitive speciale. Aceste tehnologii pot facilita semnarea documentelor pentru persoanele cu deficiențe de vedere, deficiențe auditive sau alte tipuri de dizabilități. Întorcându-ne inapoi in istorie, observăm că prima formă a semnăturii digitale a apărut în anii 1970 când s-a făcut un pas semnificativ în dezvoltarea criptografiei modern și s-au dezvoltat primele tehnologii de criptografie cu chei publice Cu toate acestea, o utilizare mai largă a semnăturii digitale a început în anii 90, odată cu avansarea tehnologiilor informaționale prin sistemele de e-mail criptate și securizate. În anii 2000, au fost stabilite standarde și protocoale mai formale pentru semnătura digital aceasta a devenit tot mai relevantă odată cu evoluția comerțului electronic și a nevoii de a avea metode credibile de autentificare și semnare electronică. Astăzi, semnătura digitală este utilizată pe scară largă în diverse domenii, inclusiv în sectorul financiar, guvernamental, legal și comercial, și este recunoscută ca un instrument esențial pentru autentificare și securitatea informațiilor electronice. Ce avantaje oferă această semnătură digitală persoanelor cu dizabilități discutăm astăzi cu invitatul podcastului nostru – Dl Vadim Guzun ….. despre modul în care semnătura digitală poate ajuta persoanele cu dizabilități: Bună ziua și bine v-am găsit, vă multumim că ati acceptat invitatia noastră de a discuta despre semnătura digital in cadrul podcastului depășim prejudecăti, Dle Guzun, vă rog să vă prezentați: Incheiere: Semnătura digitală este utilizată în diverse domenii, inclusiv în sectorul financiar, guvernamental, legal și commercial, aceasta oferă mai multe avantaje, inclusiv securitate crescută, anticoruptie și integritatea documentelor tale, allege să semnezi electronic. Acest episod de podcast este elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu Alianța INFONET, cu sprijinul financiar al Ambasadei Marii Britanii la Chișinău, oferit prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare și al poporului american oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Кризис в Украине оставляет свой отпечаток на жизни тысяч людей, вынужденных искать убежище в других странах. Одна из таких историй - история Натальи. Наталья, молодая женщина из Украины, была вынуждена покинуть свой дом из-за конфликта, который унес слишком много жизней и разрушил слишком много семей. Семья Натальи оказалась среди многих, кто столкнулся с необходимостью бежать от войны, чтобы сохранить свои жизни и надежду на будущее. Давайте не забудем о тех, кто ищет убежище и помощь. Давайте будем открытыми и доброжелательными к тем, кто нуждается в нашей поддержке. Давайте поможем Наталье и многим другим, чтобы они могли построить новую жизнь, свободную от страха и бедствия.

Welcome to a special episode of our podcast, where we explore the intricacies of love, relationships, and the unique journeys of those who live them, embracing their diverse abilities. Today's episode is crafted by Emma Matreniuc and her guest, Daniela Caraman, who delve into the topics of disability and love. Energetic and creative, Emma Matreniuc is an English lecturer and teacher, as well as the founder of the "Vivere" youth organization in Edineț, Republic of Moldova, dedicated to individuals with disabilities. Inspired by the training received in the course titled "Inclusive Voices: Empowering Content Creators with Disabilities through Podcasting," Emma has decided to create an episode in English. She believes that by doing so, the podcast has the chance to reach a larger and more diverse audience. Creating content in English opens up opportunities to explore various topics and attract listeners from different parts of the world. So, in "Disability and Love," Emma takes us on a profound exploration of the intersection between love and diverse abilities. Love, as a universal force, knows no limits, and Emma sheds light on how individuals with disabilities live, express, and cherish love in their lives. Through this episode, we embark on a journey that encourages us to appreciate the beauty of diversity and the richness that different perspectives bring into our lives. And with that, dear friends, we'll hear from each other next year in the 4th season of the "Depășim Prejudecăți" podcast. Until then, I bid you farewell and a HAPPY NEW YEAR 2024. I promise that in 2024, we'll strive together to create content that not only informs but also changes perceptions and opens a dialogue about the unique experiences of the disability community. Now, we need your support to continue this important mission. 🌈 How can you help? Become Patrons of the Podcast: By providing monthly financial support, you'll play an essential role in ensuring the continuity and quality of our podcast. As a patron, you'll also have access to exclusive content and special benefits. Share and Tell the Story: Share our post and talk to your friends, family, and colleagues about the "Depășim Prejudecăți" podcast. The more listeners, the stronger our voice in overcoming stereotypes. Join the Discussion: Comment and share your thoughts with us. We're building an open and welcoming community, and your feedback is incredibly valuable. Together, we can change perceptions and contribute to building a more inclusive world. Let's take this step together; visit us  https://www.patreon.com/user?u=51591176&fan_landing=true Thank you sincerely for your support and for being with us on this important journey! HAPPY NEW YEAR – 2024! Română: Bine ați venit la un episod special al podcastului nostru, unde explorăm meandrele iubirii, relațiilor și călătoriilor unice ale celor care le trăiesc abordând cu dragostea diversele lor abilități. Episodul de astăzi este elaborat de Emma Matreniuc și invitata sa Daniela Caraman care dezbat subiectul dizabilității și al dragostei. Fire energică și creative, Emma Matreniuc este lector și profesor de limba engleză, precum și fondatoarea organizației tinerilor cu dizabilități „Vivere“ din or. Edineț, Republica Moldova. Emma a decis să realizeze ca tema pentru acasă în urma instruirilor obținute la cursul intitulat: proiectului „Voci incluzive: împuternicirea creatorilor de conținut cu dizabilități prin podcasting”, un episod in limba engleza, fiind de părere că un podcast în limba engleză, ai șansa de a atinge o audiență mai mare și mai diversificată de ascultători. Creând un podcast în această limbă, ai posibilitatea de a explora subiecte diverse și de a atrage audiența din diferite părți ale lumii.

Dear friends,  in the last two episodes, our participants have decided to conduct them in English to provide a broader perspective to the global podcast-loving audience and to help them understand the topics discussed in our episodes. Therefore, we continue to broadcast the final works of the podcasting course, featuring an episode created by Ana Finiuc. She is one of the ten young individuals who participated in the fall of this year in the training workshop "Inclusive Voices: Empowering Content Creators with Disabilities through Podcasting." This workshop focused on creating and broadcasting a podcast in the online environment and was implemented as part of the "Innovative Accessibility Challenges" project by the "Global Innovation Center for Disabilities" and the "Global Network of Youth with Disabilities." In this episode, Ana delves into the often overlooked and deeply personal realm of parenthood, exploring the unique experiences of those who navigate the journey of raising children while living with disabilities. Being a parent is a remarkable journey on its own, but what happens when this journey is shaped by the additional challenges and triumphs that come with disabilities? Ana, one of the brilliant minds from our recent podcasting workshop, takes us on a compelling exploration of 'What It's Like to Be a Parent with Disabilities.' She shares heartfelt stories, sheds light on the joys, and discusses the hurdles faced by parents who defy stereotypes and redefine the narrative of parenthood. So, whether you're a parent yourself, curious about the diverse stories of others, or simply eager to broaden your perspective, this episode is a must-listen. Without further ado, let's dive into the inspiring and eye-opening world painted by Ana Finiuc in today's episode. Enjoy!" Română: Dragi prieteni, ultimele doua episode participantii noștrii au decis să le facă in limba engleză, pentru a da o perspectivă mai largă publicului iubitor de podcast din lumea intreagă, pentru a ințelege despre ce se vorbeste in episoadele noastre. Așadar, continuam să difuzăm lucrările finale ale cursului de podcast, cu un episode realizat de Ana Finiuc, care este una din cei 10 tineri care au participat in toamna acestui an în cadrul atelierului de instruire „Voci incluzive: împuternicirea creatorilor de conținut cu dizabilități prin podcasting” privind în crearea și difuzarea unui podcast în mediul online, implementat prin intermediul proiectului „Provocări Inovative de AccesAbilitate” desfășurat de "Centrul Global de Inovație pentru Dizabilități" și "Rețeaua Globală a Tinerilor cu Dizabilități." În acest episod, Ana se adâncește într-un domeniu adesea trecut cu vederea și profund personal al părintelui, explorând experiențele unice ale celor care parcurg călătoria de a crește copii în timp ce trăiesc cu dizabilități.   A fi părinte este o călătorie remarcabilă în sine, dar ce se întâmplă atunci când această călătorie este modelată de provocările și triumfurile suplimentare care vin odată cu dizabilitățile? Ana, una dintre mințile strălucite din recentul nostru atelier de podcasting, ne conduce printr-o explorare captivantă a întrebării 'Cum este să fii părinte cu dizabilități.' Ea împărtășește povești sincere, aduce în lumină bucuriile și discută despre obstacolele întâmpinate de părinții care sfidează stereotipurile și redefinește povestea părintelui.   Așadar, fie că ești părinte, curios în privința poveștilor variate ale altora sau pur și simplu dornic să-ți extinzi perspectiva, acest episod este o ascultare obligatorie. Fără alte cuvinte, să ne avântăm în lumea inspiratoare și plină de revelații pictată de Ana Finiuc în episodul de astăzi. Bucurați-vă!

Dragi prieteni, astăzi vin să prezint o altă participant in cadrul proiectului „Voci incluzive: împuternicirea creatorilor de conținut cu dizabilități prin podcasting” care s-a invrednicit de premiu, este vorba despre Liliana Rotari, dîn satul Mihalaşa, raionul Teleneşti. este profesoară de limbi străine în localitate, iar în paralel predă la Școala Raională de Arte Plastice din Telenești, învățîndu-i pe copii să-și exprime emoțiile în culori.  Ea este exemplul de om care, în pofida barierelor și greutăților, a demonstrat că poți reuși în orice domeniu dacă ne dorim cu adevărat. Liliana a realizat un episode interesant de podcast despre Rolul și experiența psihologului școlar în abordarea sexualității pentru tinerii cu dizabilități. Așadar, să ascultăm interviul participantei in cadrul programului nostrum.

Așa după cum am menționat în episoadele anterioare, continuam să difuzăm lucrările finale ale celor 10 tineri cu dizabilități din RM care au participat in toamna acestui an în cadrul atelierului de instruire în crearea și difuzarea unui podcast în mediul online, prin intermediul proiectului „Provocări Inovative de AccesAbilitate” desfășurat de "Centrul Global de Inovație pentru Dizabilități" și "Rețeaua Globală a Tinerilor cu Dizabilități." Probabil mulți dintre voi o cunosc pe Victoria Boțan, activistă civică și specialistă în relații publice în cadrul Asociației „MOTIVAȚIE” din Republica Moldova. Dragostea de radio și de microfon a făcut-o pe Vctoria să se învrednisească de mai multe premii și reușite pe parcursul anilor. În cadrul proiectului nostru, Victoria a reușit să se înscrie printer cei trei finaliști ai programului care au luat câte un minigrant sub formă de echipament ethnic în scopul realizarii noilor episode de podcast, sau reportaje radio. Astfel, lucrarea ei de final a constituit materialul ce vine să continue rubrica ”Oameni care inspiră” prin promovarea valorilor demnității umane, a potențialului persoanelor cu dizabilități și a depășirii obstacolelor din calea incluziunii sociale ale acestora. Dacă vrei să știi care este locul potrivit unde se poate de discutat despre viața privată a tinerilor cu dizabilități, te las să asculți în continuare materialul realizat de Victoria.

Astăzi, suntem în dialog cu Balan Ion, un laborant dedicat dintr-o școală locală, care a fost implicat în proiectul Tekwill și a obținut rezultate remarcabile în cadrul concursului. Ion a reușit să  transforme o idee din proiectul Aliantei INFONET într-o aplicație mobilă inovatoare care promovează accesibilitatea și incluziunea în domeniul cultural.  Ion, felicitări pentru realizările tale și bine ai venit în podcast.... Acest podcast a fost elaborat în cadrul proiectul „Acces egal, bazat pe drepturile omului, al persoanelor cu dizabilități de vedere și auz la patrimoniul cultural imaterial (tradiții, practici, costum național, mod de viață, habitat)”, implementat de Alianța INFONET, în parteneriat cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Asociația Surzilor din Republica Moldova, Asociația RADIOVISION și Centrul Național de Informare și Reabilitare a Asociației Nevăzătorilor din Moldova, cu suportul financiar al Ministerului Culturii, în cadrul Programului de proiecte culturale desfășurate de organizațiile necomerciale.

Radu Raicu este un tinar activist civic care a participat la mai multe campanii sociale, subiecții fiind persoanele cu dizabilități, dar și persoanele social-vulnerabile din societate. Absolvind cursul de podcasting, Radu a decis ca alături de studiile finisate la facultatea de drept, il vor dezvolta și mai mult pe plan personal și il vor ajuta să devina promotor al echității și egalității tuturor oamenilor, indiferent de gen, rasă, sau dizabilitate etc. In episodul de astăzi, Radu alături de invitatul său, vor explora împreună cum pot influența factori precum legislația, stigmatizarea socială și accesibilitatea în luarea deciziilor privind căsătoria și întemeierea unei familii in cazul când partenerii au o dizabilitate. ……………………….. Așadar, nu uitați Prejudecatile pot fi depășite !!!

Episodul de astăzi vine să prezinte rezultatul muncii Elenei Crășmari, o altă participanta a cursului nostru intitulat „Voci incluzive: împuternicirea creatorilor de conținut cu dizabilități prin podcasting” , In urma instruirilor tinara a creat un episod special și emoționant despre experiențe de viață unice și importante. În acest episod, Elena a discutat cu o mamă curajoasă a unui copil cu dizabilități, aducând în prim plan provocările și momentele cu adevărat speciale ale creșterii unui copil deosebit. Au explorat deschis situațiile cu care se confruntă aceste mame și au împărtășit resurse și sfaturi despre cum să gestioneze tranziția prin perioada adolescenței, moment crucial în viața oricărui tânăr. Discuția a atins subiecte sensibile cum ar fi modul în care aceste mame se raportează la copiii lor în timpul vârstei pubertății, cum abordează subiecte precum conceperea și reproducerea în contextul dizabilităților, și ce resurse au la dispoziție pentru a face această călătorie cât mai ușoară și împlinitoare posibil. Acest episod se dorește a fi o sursă de inspirație și informare pentru toți cei interesați de lumea dizabilităților și modul în care putem crea un mediu mai receptiv și inclusiv pentru toți membrii comunității noastre. Așadar să ascultăm interviul Elenei cu invitata ei.

Așa după cum am auzit in multe episode din acest podcast, Dizabilitatea poate fi însoțită de prejudecăți și discriminare. Oamenii pot avea dificultăți în a-și imagina că o persoană cu dizabilități poate îndeplini responsabilitățile parentale, din cauza unor presupuse limitări fizice sau cognitive. Uneori, teama de necunoscut sau de ceea ce este diferit poate determina oamenii să fie rezervați sau să respingă situațiile care nu se încadrează în normele lor obișnuite. Cătălina Munteanu a mai fost protagonista podcastului nostrum, astăzi insă Catalina se inscribe printer cursanții care au finisat cursul de podcasting și a hotărât ca in urma instruirilor să iși incerce eforturile in realizarea propriului monolog. Dacă vrei să auzi și vocea copilașului ei in acest podcast, te invit să rămâi pină la sfârșit și să o susții pe tânăra mămică în încercarea tinerei de a promova o înțelegere mai profundă a capacităților și a posibilităților unei mame cu dizabilități. Cătălina………………. Educația și schimbul de povești de succes pot contribui la schimbarea percepțiilor și la promovarea unei societăți mai incluzive și mai echitabile. Este crucial să se sublinieze faptul că capacitatea de a fi părinte nu este determinată de prezența sau absența unei dizabilități. Te așteptăm și data viitoare în a cunoaște un alt podcaster, care a ales să discute despre rolul familiei in viața persoanelor cu dizabilități, din perspectiva drepturilor. Cu cine va realiza interviul Radu Raicu, afli neapărat in episodul următor. Pină atunci iți spunem pe curân și nu uita #Prejudecățile pot fi Depășite! Până atunci, nu uita să te abonezi gratuit la ”Depășim prejudecăți!” de pe Google Podcast sau Aple Podcast pentru a afla noi informații actuale și interesante cu privire la ieșirea din impas cind ai o dizabilitate. De asemenea ne poti găsi pe Yotoube, Facebook sau sau blogul https://depasimprejudecati.com/ Te aștept să impărtășim împreună, impresii, idei și soluții! Pe curând!

Accesibilitatea culturală pentru persoanele cu dizabilități este esențială pentru a asigura că toți oamenii au oportunitatea de a se bucura de bogăția și diversitatea culturii și artei. Este o abordare care vizează egalitatea de șanse și participarea activă a tuturor membrilor societății. Asigurarea că spațiile culturale, cum ar fi muzeele, teatrele, galeriile de artă și alte instituții, sunt proiectate și echipate astfel încât persoanele cu dizabilități să aibă acces facil. Acest lucru poate include rampe pentru scaune cu rotile, ascensoare, toalete accesibile și alte facilități, dar nu numai, accesibilitate inseamnă și Furnizarea de informații accesibile pentru toți, inclusiv pentru cei cu deficiențe de vedere sau auz. Asta poate însemna texte în format Braille, traduceri în limbajul semnelor, materiale audio și alte mijloace de comunicare accesibile. O avem astăzi ca invitat pe Elena Cojocari , Directoare adjunctă Proiecte culturale și educative la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală

Astăzi, vom explora o temă vitală și inspirațională - autonomia corporală pentru femei și fete, in special pentru cele cu dizabilități. Săptămâna trecută, am avut privilegiul de a participa la o Conferință Regională de Nivel Înalt „Puterea Alegerii: Realizarea Autonomiei Corporale pentru Femei și Fete”, care a avut loc în Skopje, Macedonia de Nord, pe 5 octombrie 2023. Această conferință nu doar a reunit lideri și activiști importanți, ci și a pus accentul pe aspecte cruciale ale vieților femeilor și fetelor în lupta pentru drepturile lor privind autonomia corporală și sănătatea sexuală și reproductivă. Astăzi, vom explora momentele cheie ale acestei conferințe și vom descoperi cum angajamentele luate pot transforma realitatea femeilor și fetelor din întreaga lume. Vom vedea care este impactul conferinței asupra progreselor regionale și vom descoperi cum autonomia corporală este nu doar un drept fundamental, ci și un motor puternic al schimbării sociale și al progresului egalității de gen. Să descoperim împreună povestea puternică a acestei conferințe și să ne inspirăm de la liderii și activiștii care își dedică viața pentru a asigura autonomia corporală pentru femei și fete din întreaga lume.

Согласно данным, граждане из Украины заняли рабочие места в следующих профессиях и специальностях: программист, инженер, портной, продавец, продавец-консультант, повар, официант, врач, педагог, монтажник-сборщик, медицинская сестра, оператор в секторе производства, агент по oбслуживанию клиентов, менеджер в различных областях, оператор ввода данных и другие. Татьяна Лесенко, героиня сегодняшнего подкаста, решила устроиться на работу логопедом в организации SOS Autism.

Добро пожаловать на новый выпуск нашего подкаста, Сегодня мы сосредоточимся на чувствительной и важной теме –  аутизм?  В Молдове мы до сих пор говорим о нем слишком мало и слишком рedко, хотя количество диагнозов растет, и мифы продолжают распространяться. Мы рассмотрим опыт materi, беженка, чтобы лучше понять вызовы и прогрессы в области аутизма в Молдове. Мы заглянем в мир организации SOS Autism и узнаем, как она поддерживает семьи и детей с аутизмом. Мы услышим истории о том, как люди узнали об этой организации и как она помогает семьям преодолеть препятствия и найти необходимые ресурсы.

Кошмар, который переживал и продолжает переживать украинский народ, невозможно выразить словами. Кризис с беженцами, с которым столкнулись молдаване, также направлен на трудоустройство. Гостью сегодняшнего эпизода является Светлана Лафазан, которая, как и другие беженцы из Украины, решила найти работу в Кишиневе, как источник дохода, так и kak способ отвлечься от мыслей о войне и неопределенном будущем своей семьи. Так она познакомилась с представителями "SOS Autism", с которыми теперь работает в красивой команде, преданно трудясь в качестве логопеда в поддержку детей с аутизмом.

Bun venit dragi prieteni, la episodul nostru de podcast special dedicat sprijinului și solidarității față de persoanele refugiate din Ucraina! Sunt încântată să vă prezint un episod lectie, aș spune eu, în care ne concentrăm pe nevoile lor fundamentale și pe reducerea vulnerabilităților. Astăzi, vom explora importanța de a fi alături de aceste persoane și de a le oferi sprijinul necesar pentru a-și asigura nevoile de bază. De asemenea, ne propunem să creștem sentimentul lor de încredere și apartenență în comunitățile în care locuiesc și învață. De-a lungul ultimului an, am realizat cât de esențial este să continuăm să ne implicăm în această cauză nobilă. Vom discuta despre modalități prin care putem să ne susținem reciproc și să construim parteneriate puternice. Vom explora, de asemenea, inițiativele propuse de organizațiile partenere și cum ne putem alătura acestor eforturi pentru a aduce un impact pozitiv în viața celor în nevoie. Prin acest episod, ne propunem să aducem la lumină poveștile inspiraționale și experiențele valoroase ale persoanelor refugiate, precum și să dezvoltăm o mai bună înțelegere a provocărilor cu care se confruntă și a soluțiilor posibile. Așadar, pregătiți-vă să vă îmbogățiți cunoștințele și perspectiva într-un episod plin de empatie, înțelegere și acțiune. Haideți să ne angajăm într-un dialog despre cum putem face diferența în viețile celor care au nevoie de sprijinul nostru. Bine ati venit dnă Victoria Secu, în călătoria noastră despre proiectele de ajutor, solidaritate și speranță pentru persoanele refugiate din Ucraina!

In această vară ne-am propus să acceptăm provocarea de a realiza o serie de podcasturi in limba rusă, fapt pentru care am și dedicat acest episod problemelor și provocărilor la care sunt supusi să facă față refugiații aflați pe teritoriul Republicii Moldova. Украинский народ столкнулся с одним из самых тяжелых вызовов в своей истории – кризисом беженцев. В результате вооруженного конфликта, который бушует на востоке страны, тысячи людей вынуждены покинуть свои дома и искать безопасности в других регионах и за границей. В этой ситуации помощь и поддержка со стороны международного сообщества играют критическую роль. Но помощь украинскому народу через проекты kak naprimer  "Расширение социальных услуг SOS AUTISM". поддержки беженцев имеет значение не только для непосредственно затронутых людей, но и для всего региона и международного сообщества. Кризис беженцев оказывает значительное давление на соседние страны, которые принимают на себя основную нагрузку по приему беженцев. Поддержка украинского народа помогает снять эту нагрузку и снизить гуманитарные и социальные последствия кризиса в регионе. Здавствуйте,Alexandr:

Episodul de astăzi, l-am întitulat Curaj și Angajament: tânărul cu dizabilități locomotorii care tinde la Primăria unei localități, este vorba despre  o personalitate puternică și inspirațională care a ales să nu se lase împiedicat de nimic ca să-și urmeze visele, și își dorească să facă o schimbare în comunitatea sa. Haideți să vă însoțesc într-o călătorie plină de curaj și determinare alături de o persoană cu dizabilități locomotorii, care aspiră să candideze în alegerile electorale pentru postul de consilier local, iar mai târziu, de primar. Într-o lume în care stereotipurile și prejudecățile pot adesea limita posibilitățile cuiva, această persoană a ales să-și transforme provocările în oportunități. În ciuda obstacolelor întâmpinate, el a ales să nu se oprească la pragul propriilor limite și să lupte pentru drepturile și nevoile sale, cât și a comunității sale. Vă las pe voi să descoperiți despre cine este vorba! Bună ziua și te rog să te prezinți! Radu Raicu…… Istoria lui Radu Raicu, ne aduce aminte că abilitățile noastre nu sunt definite de aspectul fizic sau de aparențe, ci de pasiunea și angajamentul nostru de a face o schimbare în lumea în care trăim. Prejudecățile pot fi depășite! Prin episodul de astăzi am învățat că Este important să se evalueze calitățile și abilitățile candidaților, indiferent de statutul lor social sau de dizabilitate, și să se ia în considerare propunerile și viziunea lor pentru dezvoltarea localității. Dizabilitatea în sine nu ar trebui să fie un factor de excludere în procesul democratic al alegerilor, iar fiecare candidat trebuie să fie evaluat în funcție de competențe, abilități și merit. Aștept cu nerăbdare să ne întâlnim de fiecare data pentru a afla lucruri utile și interesante despre oameni puternici, oameni curajoși care știu să prețuiască viața! Pe curînd!

Acum câteva, zile discutând cu cineva despre viitoarele alegeri ce se vor desfășura în RM, persoana m-a intrebat, Oare cum votează persoanele cu autism în Republica Moldova? Așadar, Prin intermediul invitatei mele, a experiențelor ei ca mama a unui tînăr cu autism, și a perspectivelor de activist civic, aș vrea să găsim răspuns la această intrebare. Aliona Dumitraș… Este important ca persoanele cu autism să își cunoască drepturile și să solicite asistență, dacă este nevoie, pentru a putea vota în mod independent și în deplină conformitate cu preferințele lor. Spre exemplu, Marea Britanie are exemple positive în acest sens!, un tânăr numit Sam este un exemplu de persoană cu autism care a reușit să voteze în alegeri. El a avut inițial dificultăți în a înțelege procesul de votare și a simțit că experiența de a merge la secția de votare ar putea fi copleșitoare pentru el. Cu toate acestea, prin intermediul programelor de susținere oferite de organizațiile locale pentru persoanele cu dizabilități, Sam a reușit să primească asistența necesară pentru a înțelege procesul de votare și pentru a vota într-un mod care i s-a potrivit. El a fost însoțit la secția de votare de un asistent și a primit instrucțiuni clare pentru a vota independent, exprimându-și astfel dreptul la vot și contribuind la procesul democratic din țara sa. Această istorie, demonstrează că persoanele cu autism pot să își exercite dreptul la vot, atât timp cât primesc asistența necesară și instrucțiunile clare pentru a face acest lucru. De asemenea, această poveste subliniază importanța sprijinirii și încurajării persoanelor cu dizabilități să se implice în viața politică și în procesele democratic, în ciuda dificultăților pe care le pot întâmpina. Un alt exemplu la fel de încurajator este cel din Statele Unite ale Americii, când n anul 2019, un tânăr pe nume Jacob Silva, în vârstă de 21 de ani, din Texas, a devenit primul candidat cu autism care a candidat la Consiliul Municipal din orașul său. Cu toate că a întâmpinat unele dificultăți în campania sa electorală, cum ar fi anxietatea socială și problemele de comunicare, el a continuat să lupte pentru cauzele sale și a reușit să strângă sprijinul comunității. Jacob a creat afișe și pliante cu politica sa și a organizat întâlniri cu membrii comunității pentru a discuta problemele locale și soluțiile posibile. Deși nu a câștigat alegerile, el a reușit să adune o sumă importantă de voturi și a impresionat mulți oameni cu determinarea și curajul său.   Așadar istoria lui Sam și a lui Jacob, de a participa la alegeri, sunt niște exemple reale și inspiraționale pentru persoanele cu autism din întreaga lume, inclusiv și pentru RM, arătând că, chiar și cu dificultăți, oricine poate să-și facă auzită vocea și să își apere valorile și interesele de a participa la viața publică și politică. Această poveste subliniază importanța implicării persoanelor cu autism și a altor persoane cu dizabilități în procesele democratice, pentru a asigura o societate mai incluzivă și mai echitabilă. Deși nu există date exacte despre procentul de participare a persoanelor cu autism la alegerile din Moldova, este important să se lucreze în continuare pentru a înlătura barierele și pentru a sprijini implicarea acestora în procesele democratice, astfel încât să poată fi reprezentate și vocea lor să fie auzită în societate. Eu îți spun Pe curând, și te invit să te abonezi și tu la podcastul "Depășim Prejudecăți!" și să împărtășim împreună această experință de transformare și inspirație pentru alții. Prin ascultarea fiecărui episod în parte, vei descoperi că diferențele noastre ne fac unici și că fiecare dintre noi poate contribui la o societate mai deschisă și mai empatică.   Aștept cu nerăbdare să ne întâlnim de fiecare data pentru a afla lucruri utile și interesante despre cei cu abilități diferite! Pe curînd!

Iată-ne ajunși la sfîrșitul anului 2022! Este acea perioadă din an în care recunoștința ar trebui să fie sentimentul care guvernează și care e cel mai puternic pe care îl resimțim cu toții când încheim unele bilanțuri! Cu această ocazie mulțumesc fiecăruia dintre voi și vă sunt recunoscătoare pentru tot interesul pe care îl acordați pentru acest podcast, încât este un proiect de suflet, iar fără oameni active și frumoși ca voi, care-și doresc schimbări în bine și tot mai multe lucruri bune de la viață, mesajul nostru privind prejudecățile și stereotipurile GREȘITE, față de persoanele cu dizabilități, nu ar fi ajuns la atâtea sute sau poate chiar mii de persoane! In acest ultim episod din sezonul 2 de podcast, ne-am propus să facem o retrospectivă a anului 2022 cum a fost el pentru persoanele cu dizabilități din Republica Moldova, dar și ce așteptări au aceștia de la anul 2023. Cei 10 protagoniști care au răspuns cu deschidere întrebărilor mele sunt atît din Chișinău, cât și din diverse localități ale țării! Anul 2022, un an care era văzut cu multă incertitudine din cauza războiului, inflației, a crizei energetice, a adus pentru unele persoane cu nevoi speciale provocări dar și multe progrese sau reușite, fie în domeniul sportului fiind premiate de însuși prim-ministra Natalia Gavriliță pentru performanțele obținute la europene, fie în domeniul muzicii, inregistrând noi piese, fie ale reușitelor obținute în domeniul IT, sau a voluntariatului! Rezultate frumoase au obținut și persoanele care au fost implicate ca și consilieri in APL-urile locale! Referitor la așteptările și prioritățile din 2023, acestea sunt foarte frumoase și interesante, cineva și-a propus ca scop chiar să candideze la postura de primar, altcineva să se căsătorească, să se mute la casă nouă! Dar înainte de toate aceste priorități, fiecare își dorește pace în noul an și cer senin! Ina Cernei Diana Jalbă Emma Matreniuc, Dionisie Cucovici Lilia Cainareanu Ion Balan Diana Busuioc Olimp Ilievici, Adela Postolache Elena Cernei Ne vor povesti in continuare in detalii despre unele incertitudini, problem și regăsiri prin care au trecut in 2022, dar și despre reușite, vise și dorințe implinite: ……………………………………………………. Așadar, dragi prieteni Împreună putem facem multe, împreună putem duce lucrurile la un nivel și mai frumos, iar in sezonul trei de podcast, pe care l-am pregatit pentru 2023, sperăm ca interesul tău față de acest proiect să rămână același, să ne asculți în continuare, să faci shere și să ne scrii comentarii! Tin să vă informez că pe parcursul celor două sezoane de podcast, au fost stabilite parteneriate de colaborare cu Asociația Obștească MOTIVATIE din Moldova Cu Keystone Human Service Moldova, Alianța Info net Societatea Surzilor din Moldova UNFPA – Fondul Națiunilor Unite pentru Populație Și Asociația Obștească, Comunități in Acțiune Mulțumesc tuturor pentru contribuția adusă, mai mult sau mai puțin la elaborarea acestor episoade, mulțumesc intervievaților pentru deschiderea și curajul manifestat in a spune lucrurilor pe nume, Mulțumesc patronilor depășimprejudecați care sunt interesați ca acest proiect să continue, Și nu in ultimul rând îți mulțumesc ție dragă ascultătorule pentru răbdarea de care dai dovadă, ascultând orice episod cap-coadă. Va doresc tuturor, ca sarbatorile de iarna sa va aduca prosperitare si fericire, implinirea tutror dorintelor, sanatate celor dragi și pace in regiunea noastră. La multi ani!

În acest penultim episod, din sezonul 2 de podcast, vă propun spre audiție un subiect nu atât actual cât important în viața unui tânăr sau tinere cu dizabilități - Dreptul la sănătatea reproductivă și barierele intilnite în acest domeniu! Art 25 al Conventie ONU privind dr perso cu dizabilități prevede Dreptul la sănătate al acestora si accesul la servicii medicale de sănătate. Totodată, din relatările Cătălinei Munteanu, tînără mămică din sat Coșcalia, rn Căușeni observăm că în RM există o lipsă generală de conștientizare privind drepturile persoanelor cu dizabilități de către personalul medical și de faptul că serviciile și facilitățile de îngrijire a sănătății, adeseori rămân a fi inaccesibile. Cătălina are 27 de ani, tetrapareza spastică pe care o are nu a împiedicat-o să aducă pe lume,acum doi ani un băiețel perfect sănătos. Apariția lui Matei, s-a întimplat prin propriile insistențe ale mamei lui în lupta cu cadrele medicale care i-au propus să întrerupă sarcina, precum că ea nu va fi în stare să facă față noilor provocări. Totuși, indiferent de fricile sau greutățile care aveau să vină, Cătălina si-a impus propria decizie în fața tuturor!

Conform Indexului Opiniei Personale Dominante publicat in studiul sociologic ”Percepțiile populației din Rep Moldova!-, persoanele cu dizabilități sunt acceptate de 70 % dintre respondenți, in calitate de vecini, 66 % in calitate de colegi de muncă, 63 % in calitate de prieteni și doar 25 % in calitate de viitor soț sau soție. Subiectul abordat astăzi l-am intitulat ”Intersecția dintre dizabilitate și sexualitate”, anume în acest episod, vorbim despre unele detalii din viața cotidiană, pe care mulți se eschivează a le discuta, și care ne demonstrează că adesea îl judecăm pe cel de alături după înfățișare sau ambalaj, fără a ține cont că infirmitățile noastre sunt de fapt, cele legate de conștiința noastră. Împreună cu Olivia, așa am numit-o pe interlocuitoarea mea, care a cerut să-i fie păstrată confidențialitatea, vom vorbi de ce unii consideră persoanele cu dizabilități, drept persoane asexuate, cât de adevărat sau nu este acest lucru, pot ele sau nu trezi pasiunea și de ce societatea crede că ar trebui să fie o rușine pentru acești oameni, să aibă pofte? Știm doar că gusturile nu se discută, așa cum unora nu le plac oamenii grăsuți, roșcați, scunzi sau înalți, sau cine știe cum, așa se întâmplă și cu tipurile de dizabilitate. Totuși o persoană cu nevoi speciale se poate face plăcută prin chip, prin zâmbet, prin personalitate și felul ei de a fi, prin veselie, prin inteligență și prin bunătatea sufletului. Acești oameni nu sunt neapărat triști sau frustrați, pot fi mult mai optimiști, mai inteligenți și mai veseli decât credeți. Olivia care are în jur de 30 de ani, și o deficiență locomotorie, ne spune din propria experiență, că atracția sexuală nu vine musai din „ambalaj” sau de la prima vedere, chimia apare îndată ce începi să cunoști și să îndrăgești omul. Dacă este sau nu adevărată concepția precum că persoanele cu dizabilități sunt persoane asexuate și ce se întîmpă la intersecția dintre pasiune, frică și dizabilitate, aflăm chiar de la ea.:

Subiectul de astăzi aduce în discuție Abuzul emoțional sau trăirile negative prin care trec persoanele cu dizabilități în familia biologică. Scopul acestui podcast este de a crea o punte de înțelegere și  comunicare între generații, între părinți și copii, în special familii care au un membru cu nevoi speciale. Conform definiției preluate de toate organismele Națiunilor Unite, abuzul este “un act singular sau repetat sau lipsa unei acțiuni adecvate care se petrece în cadrul oricărei relații unde există o premisă de încredere și grijă, care cauzează daune sau stres unei persoane”. În unul din episoadele primului sezon vă povesteam istoria unei fetei care este utilizatoare de scaun rulant și locuiește împreună cu părinții și frații mai mari intr-un sat din sudul republicii, și care adesea este supusă diferitor acte de violență din partea membrilor familiei biologice. Dacă vă amintiți, aceasta ne-a mărturisit cum fratele ei mai mic în momentul cînd venea cu cineva acasă îi încuia scaunul rulant în altă odaie ca ea să nu poată să iasă, să fie văzută de colegii sau prietenii acestuia, plus că îi lua telefonul mobil ca aceasta să nu poată telefona și cere ajutorul cuiva, fata fiind în acest mod de foarte multe ori este nevoită să stea mai mult de jumătate de zi fără a merge la baie sau fără a mânca ceva, dar cel mai grav este cînd îi ascunde medicamentele, lasînd-o pe aceasta să zacă în durere. Istoria de astăzi, este a Alinei din Chișinău, (fata a cerut să fie sub anonimat, de aceea numele fetei a fost schimbat). Ascultând-o pe Alina, vom vedea încă o istorie reală care confirmă odată în plus că abuzul față de persoanele cu dizabilități în Republica Moldova, în mod special față de fete/ femei, există, și are diferite forme, o variație a acestuia fiind abuzul emotional, sau psihologic. Acesta poate fi de intensitati diferite, de la simpla neglijare, maltratare legeră până la umilire, depreciere sau ironii exagerate. Alina…………………………… Una din cele mai răspândite forme a violenței asupra vârstnicilor este violența psihologică și cea emoțională, circa 14% denunțânduse subiecți ai cazurilor de umilință, rușinare, înjosire, insulte, ignorarea dorințelor și opiniilor, amenințarea cu izolarea și interzicerea contactului direct cu prietenii sau familia- se spune in Studiul ”Tăcerea nu e o soluție: Abuzul asupra vârstnicilor în Republica Moldova” realizat de UNFPA, Fondul ONU pentru Populație în Republica Moldova.

Egalitatea între femei și bărbați este o valoare fundamentală atit pentru Uniunea Europeană cât și pentru RM. Parlamentul unei țări are un rol important în promovarea egalității dintre femei și bărbați și a egalității de șanse, în special prin susținerea integrării dimensiunii de gen în activitatea partidelor. Astăzi o avem ca invitata pe Dna Catinca Mardarovici (Directoare executivă, Clubul Politic al Femeilor 50 la 50, Președinta Fundației ”Agapedia”, și exdeputată, cu care vom discuta despre rolul subventiilor din bugetul de stat pentru promovarea femeilor din cadrul partidelor în funcții decizionale și procese electorale?! Conform prevederilor Art. 28 și 29 a Legii 294 din 21.12. 2007 partidele politice care primesc subvenții de la stat, au datoria  de a distribui 30% din alocațiile anuale de stat pentru promovarea și încurajarea participării femeilor (20%) și tinerilor (10%) în procesele politice și electorale Ținem să menționăm că Potrivit rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice prezentate pentru anul 2021, Comisia Electorală Centrală a constatat că 12 partide politice, din 29 de partide beneficiare de subvenții de la bugetul de stat, nu au declarat nicio cheltuială în scopul promovării și incurajării participării femeilor și a tinerilor in procesele politice și electorale. Prin hotărârea 23.01.2022, CEC-ul a atenționat partidele politice asupra necesității respectării prevederilor art. 28 alin. (1) lit. l) și alin. (2r) din legea nt.294/2007. Cunoaștem că Legea nr.294 privind alocațiile de la bugetul de stat utilizate pentru alte destinalii decât cele prevăzute la alin. (l) 9i (2r) art. 28 se restituie in bugetului de stat in baza unei hotăriri emise de Curtea de Conturi.

In episodul de astazi, vom vorbi despre un fenomen foarte actual in rindul tinerilor - Bullying-ul, o problemă în plus pentru copiii cu dizabilități sau cei cu boli cronice Incercand sa aiba o viata sociala normala, de multe ori elevii sau adolescenții cu dizabilitățidevin tinta glumelor sau agresiunilor colegilor de scoala sau de joaca, iar efectul asupra acestora își lasă adânc amprenta. Bullying-ul este un termen relativ nou in limba romana, dar denumeste un fenomen vechi de cand lumea. Acesta poate parea inofensiv la prima vedere, insa are efecte negative asupra psihicului elevilor / adolescenților sau chiar studenților, care ii cad victime. Din pacate, de multe ori, printre victime se numara copii cu grave probleme de sanatate sau cu dizabilitati, care incearca sa se integreze in colectiv iesind la joaca si mergand la scoala laolalta cu ceilalti copii sanatosi. Din cauza bolii si a tratamentelor pe care le urmeaza, multi au constitutii fizice firave, sunt slabiti, palizi, uneori le cade parul din cauza chimioterapiei, iar colegii lor nu inteleg suferinta prin care trec si dau curs instinctului de a-i hartui sau a-i agresa atât verbal cât și fizic. Doina Lesnic este din Chișinău, și activează ca operator la o companie internațională, unde se simte bine printer colegi, însă își amintește cu detalii emoțiile trăite în perioada studiilor din clasele primare, când diagnoza ei a început să progreseze, iar unii colegi își permiteau să facă diferite gesture urâte, intimidări sau glume proaste pe seama ei. Olga Leva, reprezentanta Centrului de Instruire în domeniul Sănătății Reproductive, care este și psiholog de specialitate a acceptat să ne explice mai bine ce înseamnă fenomenul bulingului și cum facem distincția între comportament adecvat și unul inadecvat?! În ciuda faptului că toate cele 28 țări membre ai Uniunii Europene au ratificat Convenția Națiunilor Unite privind drepturile copilului, violența continuă să afecteze viața a milioane de copii din întreaga Europă. Așadar, elevii agresati se simt singuri, izolati si umiliti, manifestand de cele mai multe ori simptome de anxietate, depresie, dar si insomnie, dureri de cap si de stomac. De asemenea, isi pierd increderea in propria persoana, atentia si capacitatea de a se concentra, ceea ce conduce la obtinerea notelor mici, la scaderea performantelor scolare, la refuzul de a merge la scoala sau chiar la abandon scolar. Din pacate, copiii cu nevoi speciale, care frecventeaza cursurile scolare, sunt agresati sub diferite forme, fizic, verbal sau emotional. In contextul in care elevul respectiv deja duce o lupta cu boala, este pus in situatia de a duce o lupta si cu cei din jurul sau, facandu-i astfel extrem de dificila recuperarea si reintegrarea sociala” În concluzie, după cum a menționat Olga Leva, Ceea ce trebuie retinut este ca nu copiii trebuie blamati in primul rand pentru astfel de situatii, pentru ca ei au o varsta prea frageda pentru a intelege conotatiile negative ale gestului lor. Solutia cea mai eficienta este educatia, atat a lor cat si a parintilor si cadrelor didactice, pentru a manifesta maxim de toleranta fata de cei aflati in astfel de situatii. Nu uitați, Prejudecatile pot fi depasite! Pe curind, ne auzim data viitoare!

Primara or. Strășeni, Valentina Casian, primarul or. Leova, Alexandru Bujorean, vorbesc despre provocările accesibilizării spațiului public, exemple de bună practică și bugetarea corectă a cheltuielilor orașelor. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova USAID Moldova UK in Moldova - British Embassy Chisinau Infonet Asociatia MOTIVATIE din Moldova UNDP Moldova

Seria de interviuri despre Accesul egal pentru toți în secțiile de votare continuă cu invitații mei, directorul executiv al Alianței INFONET, Victor Koroli și expertul în accesibilizarea spațiului public, Tudor Onofrei Cei doi explică în limbaj simplu și prin exemple concrete cum trebuie executate corect lucrările de construcție sau reparație pentru a asigura accesul ușor pentru toată lumea, de la mic la mare, în școli, spitale, oficii poștale, primării, biblioteci, etc. În 2022, Alianța INFONET a evaluat 1206 secții de votare. Iar Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova a informat administrațiile publice locale din cel puțin 10 raioane despre necesitatea accesibilizării corecte a instituțiilor publice, în care, de obicei, se organizează și alegeri. Studiul „Acces egal pentru toți în secțiile de votare" poate fi accesat aici: https://bit.ly/3OlHfEC, iar Ghidul practic pentru autoritățile publice locale privind incluziunea persoanelor cu dizabilități în procesul electoral aici: https://bit.ly/3MfK2xh Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova USAID Moldova UK in Moldova - British Embassy Chisinau Infonet Asociatia MOTIVATIE din Moldova UNDP Moldova

Despre arhitectură și accesibilitate sau mai bine zis ce învață viitorii arhitecți, ingineri, proiectanți despre accesibilitatea infrastructurală? Or anume aceștia sunt cei de care depinde în mare parte accesul egal pentru toți în instituțiile publice, inclusiv în secțiile de votare. Despre acestea am discutat  cu Dinu Turcanu, prorector al Universității Tehnice din Moldova și Sergiu Tronciu, doctor în arhitectură, Decan al Facultății de Textile și Poligrafie, UTM. Podcast elaborat în cadrul proiectelor UNDP Moldova în parteneriat cu #Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova #USAID Moldova UK in Moldova - British Embassy Chisinau, #Alianța Infonet și #Asociatia MOTIVATIE din Moldova.

Iată-ne ajunși la ultimul episod de podcast din acest an și din acest sezon! Scopul acestui podcast a fost de a te ajuta pe tine ca și ascultător să găsești aici informații și istorii de viață care să te inspire, să te motiveze și să îți întărească încrederea că prin educație și perseverență poți schimba în bine calitatea vieții tale, dar și a celor cu care interacționezi, indifferent dacă ai sau nu o dizabilitate. Pentru susținere și schimbarea societății noastre de a nu mai gândi în baza prejudecăților și a stereotipurilor, au fost și cei care au devenit patroni, susținînd acest prim sezon de podcast pe parcursul anului 2021 și cărora aș vrea public să le mulțumesc: Alex Naumescu, Stella Jemna, Tatiana Nemerenco și Jane și Bob Gilbert, să știți că ați susținut o cauză nobilă pentru ca fiecare om din țara noastră să fie tratat cu respect și considerație, indifferent dacă are sau nu o dizabilitate! Cu timpul, societatea noastră va înțelege și va aprecia capacitățile persoanelor cu nevoi speciale, iar meritele și potențialul lor va fi promovat pe deplin. Aflați în perioada sărbătorilor de iarnă, vă propunem să ascultați un episod mai filosofic, pe alocuri, unde abordăm niște probleme spirituale cum ar fi Cît de greu este să îți accepți deficiența pe care o ai, și dacă sunt sau nu legate una de alta, boala trupească de cea sufletească?! – subiecte discutate și analizate alături de o față bisericească, preotul Petru Ciobanu, cu care am mai discutat și intr-un episod anterior cînd vorbeam dacă este sau nu dizabilitatea un bluestem. Creati de Dumnezeu fiind, suspinam si tanjim dupa vindecarea infirmitatilor noastre. De ce? Dr. Pr. Petru Ciobanu Ajunși la final de sezon, vreau să spun că schimbarea celui de alături, începe cu schimbarea noastră personală! Eu nu vă spun decît ca în anul care vine să învățați să depășiți prejudecățile, să cântăriți mai mult și să vă puneți în pielea celuilalt înainte de a-l judeca! Mulțumesc ție că m-ai ascultat și ai fost alături în acest podcast și te invit să dai un like și un share și prietenilor tăi invitându-I in comunitatea noastră, dacă nu ai făcut-o deja! La mulți ani! Te aștept din nou și în 2022 cu sezonul 2 de #Depășim prejudecăți! Pe curând

Dreptul la muncă e unul dintre cele mai importante drepturile fundamentale ale omului care nu pot fi lezate, fiindcă munca reprezintă singura sursă de venit şi existenţă, cît şi asigurarea cu pensii la bătrânețe. Conform datelor Biroului Național de Statistică referitoare laAncheta Forței de Muncă, rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități, în anul 2020, a constituit 14,0% în comparație cu 43,9% la persoanele fără dizabilitate. Istoria lui Sergiu Nunu, persoană cu dizabilități locomotorii din s.Cărpineni, Hâncești care va fi eroul podcastului meu de astăzi, ne ajută să identificăm impreună care sunt provocările, dar și oportunitățile privind incluziunea în câmpul muncii a tinerilor cu dizabilități din RM prin prisma programului de angajare asistată. Prin intermediul Programului de angajare asistată implementat de Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova, 30 de persoane cu dizabilități din centrul și sudul țării au reușit să-și găsească un loc de muncă. Printre aceștia s-a enumerate și Sergiu Nunu. Nedorinţa persoanelor cu dizabilităţi de a fi prezente pe piaţa muncii își are originea în lipsa de încredere în propriile puteri, necunoașterea abilităților profesionale și personale etc. Necunoașterea legislației, a drepturilor sale poate amplifica sentimentul de ne-încredere în sine. Existența suportului din exterior: din partea părinților, familiei, prietenilor etc. poate ajuta persoana cu dizabilități să depășească ”fricile” și să își crească încrederea în propria persoană. Așadar, reușita lui Sergiu de a se angaja constituie și o urmare a eforturilor depuse de specialiștii în angajare asistată a Asociației Motivație, precum și a altor activități desfășurate de aceștia, precum ar fi sesiuni de informare și instruire despre angajarea asistată a persoanelor cu dizabilități, activități la care au putut participa și membri ai familiilor lor, precum și sesiuni de mentorat. Acestea fiind realizate în mun. Chișinău, raioanele Căușeni, Ștefan-Vodă și Taraclia. Din luna mai până în decembrie 2021, pentru suport în angajarea pe piața liberă a muncii au solicitat ajutorul „MOTIVAȚIEI” 69 de persoane cu dizabilități, iar cele mai multe locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități au fost identificate în mun. Chișinău Nu uitați prejudecățile pot fi depășite!!! Opriți stereotipurile existente în societate, susțineți curajul acestor oameni de a fi si ei prezenți pe piaţa muncii, bucurându-se astfel de independență financiară cât și social. Acest episod din podcast este realizat cu sprijinul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei (BMZ) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

Invitatata podcastului meu de astăzi este o tânără deșteaptă și extrem de frumoasă, un model de izbândă și ambiție aș spune eu. Deși frumusețea și lumea modei a fost întotdeauna marcată de femei care întruchipează perfecţiunea, Ina Cernei a reușit să cucerească publicul, chiar dacă este nevăzătoare. Participarea tinerei în cadrul proiectului “Combatem stigma cu stil” lansat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, s-a datorat și faptului că Ina vrea ca oamenii să înțeleagă că lipsa vederii nu o împiedică deloc să își trăiască viața cum vrea ea, să facând față obstacolelor și provocărilor vieții, că poate ieși din tipare și că are curajul să prezinte moda pe podium. De multe ori în spatele unor aparențe se pot ascunde calități minunate. Puțină lume și-ar putea imagina ca o persoană nevăzătoare poate duce o viață independentă, Ina fiind un exemplu in acest sens. Din spusele Inei, Spectacolul de modă inedit la care a participat a făcut-o să trăiască doar emoții pozitive aducînd un omagiu frumuseții, demonstrând în același timp puterea persoanelor cu dizabilități. Alături de Ina pe scenă au urcat și alte modelele, unele în scaun rulant, altele însoțite de un cadru de mers, sau deplasîndu-se desinestătător, toate au prezentat creații vestimentare semnate de designeri din Republica Moldova. Şansele egale reprezintă tratarea oamenilor în mod egal, corect, prin înlăturarea barierelor şi refacerea echilibrului social. Diversitatea de culori, de oameni, de ținute, etc ne învață să acceptăm faptul că oamenii sunt diferiţi în privinţa aspectului exterior, dar şi al personalității. Modul în care fiecare dintre noi înţelege şi respectă aceste lucruri contribuie la dezvoltarea şi consolidarea societăţii civile. Așadar, Combatem Stigma cu Still, este o pledoarie despre oameni cu motivații puternice, cu curaj, ambiție, solidaritate și conștientizare. Scopul campaniei constă în sensibilizarea industriei de fashion, dar și a publicului general, cu privire la nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilități în materie de haine, accesorii și încălțăminte. Totodată, campania își propune să combată discriminarea și să ofere șanse și oportunități egale de afirmare, implicând în calitate de modele persoane cu dizabilități. Ne bucurăm să observăm că în ultimul timp pe podiumurile de modă şi-au făcut apariţia şi fotomodele cu dizabilităţi, care poartă cu mândrie creaţiile designerilor autohtoni care vor să contribuie prin astfel de evenimente la schimbarea percepțiilor și a modului în care sunt priviți și acceptați oamenii cu nevoi speciale. Menționăm că Campania cu genericul “Combatem stigma cu stil” este lansată de către Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în parteneriat cu ZIPHOUSE, Asociația Producătorilor din Industria Ușoară (APIUS) și Asociația „MOTIVAȚIE” în Moldova. Pe final de podcast, vă îndemnăm să depășim prejudecățile și să învățăm împreună că “Frumusețea e în fiecare dintre noi, nu în aparențe!”

Salut, sunt Mariana Tibulac-Ciobanu si te invit sa asculti “DepășimPrejudecăți!” un podcast despre cum dizabilitățile se transformă in abilitați ori o viața in care – DepășimPrejudecăți! Unii oameni pornesc afaceri cu scopul de a-și îmbunătăți calitatea vieții. Unii își doresc să fie propriii lor șefi. Iar alții găsesc o oportunitate în domeniul pe care vor să il valorifice. Uneori, dorința de a crea o schimbare pozitivă cu ajutorul unei afaceri poate declanșa spiritul antreprenorial din fiecare dintre noi, indifferent dacă avem sau nu o dizabilitate. În episodul de astăzi vom vorbi despre curajul și izbânda unor oameni cu nevoi speciale de a-și pune pe picioare, aici, acasă, în Republica Moldova, propria afacere fără a cunoaște prea multe în ce costă de fapt antreprenoriatul social. Așa a început și povestea lui Victor Gheorghiță, persoană cu dizabilități din sat Soloneț, rn Soroca, pentru care lemnăria a fost și rămâne marea pasiune a vieții sale. Meserie deprinsă cu drag de la bunelul său, incă din copilărie. Cumpăna prin care a trecut la vîrsta de 4 ani, a apropiat băiatul tot mai mult de interesul de a prelucra lemnul, reușind astăzi, la maturitate, să facă la comandă uși și ferestre, bucătării, mobilă pentru living, antreuri sau dormitoare. Victor Deja mai bine de 5 ani bărbatul este interesat de domeniul afacerilor sau mai bine zis de diferite proiecte cu misiune socială, mai ales că are o problem de sănătate și și-ar dori o stabilitate financiară atât pentru el personal cât și pentru cei dragi. Realizarea visului de a avea propriul atelier de mobile a început cu investițiile proprii, cîștigate fie aici în Moldova, în Rusia, sau cu suportul financiar al rudelor. Victor Deoarece s-a confruntat cu mai multe întrebări și neclarități legate de felul în care funcționează o astfel de afacere, a înțeles că birocrația ar fi o povară prea grea pentru el in legiferarea atelierului său. Totodată Victor Ghorghiță știe că antreprenoriatul nu este doar despre o singură persoană, ci despre o echipă de oameni, oameni pe care a reușit să îi implice active în mica sa afacere și să descopere impreună idei diferite, să le pună în practică și să poată aduce o schimbare în bine, atât în casele oamenilor cât și în intreaga societate. Victor Dacă ar fi să acceseze un grant, bărbatul spune că și-ar procura un echipament esențial în procesul de producere a mobilei, care să îi asigure calitatea produselor, și totodată să îi ofere condiții mai bune de muncă pentru angajați. Acesta consideră că pentru persoanele cu dizabilități, deschiderea unei afaceri constituie o adevărată provocare, mai ales din punct de vedere infrastructural, în RM majoritatea clădirilor neviind accesibile persoanelor date. El consider că statul ar trebui să vină în ajutor oferindu-le acestor oameni în primul rând informațiile de care au nevoie în accesarea unui grant, in elaborarea unor planuri de afaceri, să li se ofere cursuri despre competențele antreprenoriale, cunoștințe de management sau marketing. Victor Gheorghiță vede aceste cunoștințe drept o necessitate in dezvoltarea și promovarea propriului bussines. Victor Dacă în anul 2010 s-a reușit să se ratifice Convenția persoanelor cu nevoi speciale, în baza căreia s-a elaborat Legea nr. 60 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, aceștia ar aprecia dacă statul i-ar sprijini atât in implementare cât și in procesul de creștere și dezvoltare a afacerilor, pentru că trebuie să recunoaștem că ei reprezintă un potential nevalorificat pentru economia țării. Conform ”Raportului analitic publicat în 2020, de Biroul Național de Statistică, privind participarea femeilor și bărbaților în activitatea de antreprenoriat” accesul la instruiri pentru antreprenorii ce dețin afaceri mici este mai limitat. Aceștia participă în proporție mai mică la instruiri comparative cu deținătorii de afaceri mari (29% comparativ cu 69%). Vulnerabilitățile cu care se confruntă aceștia de obicei sunt: accesul limitat la finanț

În fiecare an, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, marcăm Ziua Mondială a Vederii, iar la mijlocul lunii noiembrie este marcată ziua international a nevazatorilor.  Văzul este cel mai important dintre simțurile omului, ochii fiind considerați lumina sufletului. Dacă ești curios să știi cum poate duce o viață independentă o persoană care nu vede, cum folosesc tehnologiile in exporarea mediului inconjurător, sau ce culori distinge un nevător, au aceștia vise sau nu?! - toate acestea le vei afla in episodul podcastului de astăzi, intitulat: ”Curiozități despre cum e să fii nevăzător?” Așadar, despre cât de mult văd sau nu văd aceste persoane, ce înseamnă afecțiuni de vedere și care este diferența între termenul de ”nevăzător” și ”dizabilități de vedere” vorbim astăzi cu nimeni altul, decît soțul meu Ion Ciobanu, persoană cu deficiențe de vedere și  care este mereu deschis și bucuros să privească viața cu ochi buni și cu care am decis împreună că ar fi bine să facem un pic de lumină la acest subiect.

În episodul anterior vorbeam despre curajul, demnitatea și responsabilitatea de a fi polițist în RM, majoritatea ofițerilor de poliție sunt oameni cu idealuri morale și s-au înrolat în poliție pentru că vor să contribuie la îmbunătățirea vieții comunității, pentru a o face mai sigură şi pentru a ajuta oamenii. Din curiozitatea „Cum se descurcă un polițist cînd în munca sa întîlnește o pesoană care nu aude sau nu vorbește?” am și creat episodul de astăzi. Știm că în cazul unor accidente, persoana cu dizabilități de auz suportă un stres emoțional suplimentar din considerentul că nu poate comunica de la egal la egal, cu celelalte părți implicate. Conform datelor oferite de Asociația Surzilor în Republica Moldova sunt circa 5000 de persoane cu deficienţe de auz, oameni care trăiesc într-un univers prea puţin cunoscut de noi, cei care auzim. Aceştia spun că se lovesc zilnic de discriminare. Foarte puțini dintre ei au un loc de muncă, pentru că angajatorii nu au încredere în capacităţile lor, iar când merg să își revendice drepturile la instituţiile de poliție sau justiție, statul nu le pune la dispoziţie un translator. Prima noastră interlocutoare este dna Liliana Darii, interpret autorizat în limbaj mimico-gestual, în cadrul Asociației Surzilor din Moldova, pe care am rugato să ne povestească în numele persoanelor cu dizabilități de auz, detalii, despre cum reușesc acești oamenii să comunice cu poliția, în caz de necesitate? Liliana Darii…. Cu toții credem că atunci când se aplică legea, sunt utilizate cele mai relevante politici, este pe larg aplicată moralitatea și nedescriminarea. Dar trebuie să știm că niciunul dintre aceste aspecte nu funcționează bine atunci când este vorba de contexte juridice în care sunt prezente persoane surde. Prin urmare, articolele prevăzute in Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, conform căreia justiția asigură protecția egală a drepturilor tuturor acestor persoane, este pusă sub semnul întrebării atunci când se presupune că persoanele surde au acces la sistemul juridic în același mod ca și ceilalți și obțin aceleași rezultate ca și concetățenii lor care nu au probleme de auz. Statul pune problema comunicării cu persoanele cu dizabilități în grija ASRM, insă o asociație neguvernamentală nu poate înlocui structurile statului în exercitarea misiunilor sale. Despre cît de importanță este reforma poliției în sensul de a îmbunătăți incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități vorbim cu Ion Corcimari, Ofițer principal al Serviciului Mobilitate Academică al Direcției Cooperare Internațională a Academiei de Poliție ”Ștefan cel Mare” al MAI: Așadar, colaborarea între Poliție și interpreți în LMG este anevoioasă, nu există o reglementare clară. Deseori, există situații când interpreții nu sunt remunerați pentru serviciile lor (1), fac traducerea gratuit, din compasiune pentru persoana cu dizabilități de auz (2), polițistul sau persoana cu dizabilități achită din buzunarul său serviciile traducătorului (3). Uneori, pentru serviciul de translare polițistul vine la oficiul Asociației Surzilor RM, fiind întrerupte alte activități din cadrul organizației și oferindu-i-se spațiu pentru traducerile procedurale. Așadar, într-o țară ca RM, Serviciul 112, cu regret, NU are un interpret în Limbajul Mimico-Gestual pentru a prelua apeluri de la persoanele cu dizabilități de auz. Profesia de interpret în LMG nu este atractivă din punct de vedere financiar. Polițiștii, probabil, nu vor să învețe LMG, deoarece: această problemă nici n-a fost pusă pe agenda poliției, sau le-ar crea o încărcătură suplimentară la locul de muncă, fără a fi remunerați corespunzător. Totodată, este de menționat faptul că, numărul solicitanților de servicii sociale, inclusiv din rândul persoanelor cu dizabilități, depășește numărul de servicii pe care le oferă APL. Aceste date, denotă o necesitate stringentă a dezvoltării serviciilor la nivelul comunitar, inclusiv planificarea și alocarea de mijloace financiare

A apărut episodul 14 / 2021, din sezonul I al podcastului ”Depășim Prejudecăți” întitulat - ”Reforma poliției - un pas inainte spre un inspectorat mai inclusiv persoanelor cu dizabilități?” Din sumarul acestei ediții poți afla: · care este motivația unei femei-polițiste de a fi mereu in acțiune, · de unde găsește femeia-polițistă acel curaj de a trece peste anumite infracțiuni grave, · există sau nu egalitate de gen în poliție, · s-a reușit sau nu, în urma procesului de reformare a poliției ca inspectoratele acesteia să devină mai inclusive, mai adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități din țara noastră. Despre toate acestea poți afla de la eroina podcastului de astăzi pe nume Mariana Carabanov, polițistă și una din co-fondatoarele organizației Femeilor Polițiste din RM.

Salut, sunt Mariana Tibulac-Ciobanu si te invit sa asculti “DepășimPrejudecăți!” un podcast despre cum dizabilitățile se transformă in abilitați ori o viața in care – DepășimPrejudecăți! Dacă în podcastul anterior am vorbit despre serviciul Angajare Asistată la locul de muncă pentru persoanele cu dizabilități din RM, mai mult despre măsurile de sprijin și ajutor de care se pot bucura aceste persoane, precum și de beneficiile care le aduce serviciul dat la nivel de cadru legal, astăzi vom discuta despre percepțiile existente în societate la acest subiect. Adesea auzim precum că companiile din RM nu vor să angajeze persoanele cu dizabilități. Din episodul care urmează vom afla Cît de adevărat sau nu, este acest lucru?! Un angajator care este disponibil de a accepta o persoană cu dizabilități in rândul angajaților săi, acesta mai întâi iși pune problema creării unui loc de muncă adaptat pentru o persoană cu dizabilități. In acest caz angajatorul are nevoie de resurse financiare pentru acomodarea rezonabilă a spațiului de muncă precum și procurarea echipamentelor necesare pentru angajatul cu dizabilități. Intervine oare statul cu careva resurse financiare în acest sens?! Intrebare pe care am acordat-o și Elenei Donici, talent coordineiter, Orange Moldova. Elena Donici, Orange Moldova, Companie care are in rindul angajaților săi și persoane cu dizab Conform prevederilor Codului Muncii, persoana cu un grad de dizabilitate sever și accentuat lucrează 6 ore pe zi în loc de 8 ore. Dar, angajatorul este obligat să-i ofere salariu pentru 8 ore integral, deși a lucrat doar 6. În acest caz, asistența din partea statului ar consta în achitarea celor două ore nelucrate pe zi de persoanele cu dizabilități. Amintim că, la 29 aprilie 2021 a fost aprobată Hotărîrea Guvernului Nr. 49 pentru aprobarea Regulamentului privind subvenționarea locurilor de muncă. Regulamentul stabilește procedura de acordare a subvențiilor aferente cheltuielilor privind plata salariului pentru angajatori, ca urmare a angajării de către aceștia inclusiv a persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu prevederile Legii nr. 60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, care se calculează în dependență de gradul de dizabilitate, angajare în întreprinderi specializate etc. Reprezentanta Ace Cabling, Nadejda David ne-a povestit mai multe detalii din experiența companiei date în ceea ce privește angajarea persoanelor cu dizabilități Nadejda David, ACE Cabling..................... În același sens, ținem să menționăm că, conform prevederilor de acum 4 ani, mai exact din 16 martie 2017 ale Codului Contravențional, articolul 561, angajatorii pot fi amendați pentru refuzul de a angaja persoane cu dizabilități sau pentru nerezervarea locurilor de muncă pentru aceste persoane. Amenzile respective se bazează pe prevederile Legii 60 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, art. 34, angajatorii care au mai mult de 20 de angajați, ar trebui să rezerveze și să acorde 5% din numărul locurilor de muncă pentru persoane cu dizabilități. Totodată, Istoriile de succes și exemplele pozitive pe care le avem, ne demonstrează totuși că fraza precum că ”toți angajatorii din RM se eschivează de a angaja persoane cu dizabilități” este doar o prejudecată răspândită de cei care au avut nenorocul de a fi refuzați în cadrul interviurilor de angajare și au renunțat să mai încerce din frica de a nu fi respinși din nou! Prin deschiderea angajatorilor de a primi persoanele cu dizabilități în instituțiile, companiile, organizațiile lor, în calitate de angajați, are de câștigat întreaga societate. Statul câştigă prin creșterea ratei de ocupare și incluziunea socială mai bună a persoanelor cu dizabilități. Câștigăm şi prin deschiderea către diversitate a celorlalţi cetăţeni care, lucrând alături de angajaţi cu dizabilităţi, vor depăși stereotipurile și prejudecăţile şi vor deveni mai toleranţi în general.

Cu siguranță că te-ai întrebat și tu oare cum își găsește o persoană cu dizabilități un loc de muncă? Sau cît de ușor sau greu le vine acestora să obțină, dar și să-și păstreze locul de muncă obținut? Exact despre aceasta vom și vorbi in episodul nostru de astăzi, întitulat „Angajarea asistată a persoanelor cu dizabilități la locul de muncă!” De multe ori dizabilitatea atrage atenţia celor din jur, însă informarea corectă a societăţii poate transforma această atenţie într-una pozitivă, care serveşte ca punct de pornire pentru acţiunile de includere socială a acestora. Adaptarea persoanelor cu dizabilităţi la mediu este cu atât mai uşoară cu cât societatea este atentă la nevoile lor şi investeşte în crearea facilităţilor, spațiilor accesibile necesare acestora. Angajarea asistată este un serviciu adresat persoanelor cu dizabilități pentru a-i ajuta în obținerea și păstrarea unui loc de muncă de pe piața liberă a muncii.  Despre cît de motivat a fost să muncească și cît de ușor sau greu i-a fost să identifice un loc de muncă, beneficiind de serviciile angajării asistate, prestate de Asociatia MOTIVATIE din Moldova, vorbim cu  Olimp Ilievici, angajat în calitate de prestator de servicii fotocopiere în cadrul Centrului Multifuncțional al Agenției Servicii Publice.  Asociatia MOTIVATIE din Moldova oferă servicii de angajare asistată persoanelor cu dizabilități din anul 2013, astfel dezvoltând programul de angajare asistată în bază modelului EUSE, iar acum când cadrul legal a fost aprobat, intentionează să se acrediteze ca prestator de servicii de angajare asistată.  Despre cum a evoluat din 2013 și până în prezent programul angajare asistată al Asociației și cum a influiențat viața persoanelor cu dizabilități, dar și schimbările la nivel de cadru legal, ce tip de măsuri de sprijin și ajutorare pot beneficia aceștia în acest sens, vorbim cu directorul executiv , al A. O. „MOTIVAȚIE” – Ludmila Iachim. În RM deja de mai bine de 8 ani de cînd a fost pilotat programul de angajare asistată, mai multe companii private s-au arătat deschise și au acceptat să angajeze persoane cu diferite tipuri de dizabilități. Odata cu aprobarea Hotărîrii de Guvern a Procedurii de Angajare Asistată pentru persoanele cu dizabilități, prestatorii de servicii sociale din domeniul privat și asociativ vor avea posibilitatea să ofere servicii de angajare asistată. Ceea ce înseamnă că va crește numărul de organizații care vor putea să se acrediteze pentru a presta servicii de calitate pentru încadrarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități din Moldova. După angajare, aceștia își vor putea spori considerabil nivelul de trai și își vor putea susține financiar membrii familiei. De asemenea am discutat subiectul dat cu Vasile Cușcă, secretar de stat, în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Știm că stereotipurile și prejudecățile din partea angajatorilor, dar și a societății în general, sunt legate de abilitățile de muncă a persoanelor cu dizabilități, „ce să fac cu el in compania mea”,  ”nu vreau să lucrez eu în locul lui”, ”are pensie las să stea acasă ce să mai incurce lumea pe aici”. Prejudcățile pot fi schimbate, doar că acest fapt constituie un proces foarte amplu și de durată! Schimbarea mentalității societății va fi posibilă doar atunci cînd vom avea cît mai multe istorii de success și exemple reale unde persoanele cu dizabilități au reușit să se angajeze și să dea dovadă de responsabilitate și profesionalism! Acest episod din podcast este realizat cu sprijinul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei (BMZ) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

Toți cetățenii care au împlinit vîrsta de 18 ani, inclusiv cei cu nevoi speciale, în data de 11 iulie au dreptul de a vota la alegerile pentru Parlamentul RM. Acest drept este prevăzut în numeroase documente juridice cu caracter obligatoriu, printre care și Declarația universală a drepturilor omului, Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, precum și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Cu toate acestea, desfășurarea oricărui scrutin electoral, devine o adevărată provocare pentru întraga țară. Moldova rămâne în continuare restanțieră la capitolul spații publice inaccesibile, deoarece în majoritatea instituțiilor care găzduiesc secții de votare nu există rampe de acces, toaletă adaptată, ușile sunt înguste, iar coridoarele întunecoase. Un Studiu realizat de PNUD Moldova în 2019, arată că din totalul de 612 secții de votare evaluate doar 6 erau accesibile, 174 – parțial accesibile și 432 – inaccesibile. Așadar, multe dintre cele peste 180.000 de persoane cu dizabilități înregistrate in RM, nu își pot exercita pe deplin drepturile de vot. Din experiențele altor țări, bunele practici arată totouși că există forme alternative de votare, cum ar fi votul prin corespondență, votul electronic sau votul cu o urnă mobilă. Cum a reușit Pavel Capmari utilizator de scaun rulant din orașul Sîngerei să-și dobîndească grație insistențelor sale, dreptul la vot, aflăm din relatările acestuia...

Așa după cum spuneam în episodul anterior, astăzi continuăm seria de initiative sociale reuşite prin prezentarea unor bune practici din teritoriu, în special a celor care vin in ajutorul și sprijinul copiilor cu dizabilităţi. Invitata mea de astăzi este logopedul Svetlana Plamădeală care în acest scop a și deschis la locul de baștină, în or. Orhei – Centrul LogosS. Procesul de dezvoltare a copilului este un proces continuu, permanent, iar procesul de intervenție logopedică, este unul importantă in acest sens, totuși mulți părinți refuză să meargă la un astfel de specialist, sau mai rău, se sinchisesc să recunoască că frecventează un astfel de specialist. Mămica unui copil cu deficiențe de vorbire, a cărei identitate nu o vom divulga, mi-a mărturisit cu emoții în glas, cît de penibil s-a simțit la prima serbare a fiului ei la grădiniță, când educătoarea de față cu alți părinți i-a reproșat: ”Ați văzut cum spune poezia, la 5 ani numai se bîlbâie, că aproape nu se înțelege nimic?! Trebuia să il duceți la logoped mai intii și apoi să-l inscrieți la grădiniță”. Dacă ar ști educatoarea cite speranțe își pune această mama în logoped, s[pt[m\n[ de s[pt[m\n[,  ca să îmbunătățească situația copilului. Totuși mama nu a ripostat nimic educatoarei, pentru că după părerea ei, restul copiilor il i-au peste picior dacă știu că merge la logoped, considerându-l ”mai greu de cap”. Reacţiile incomode nu apar neapărat din răutate, ci din cauza lipsei de experienţă, pentru că nu există un exemplu pozitiv, sau din ignoranţă. Logopedul ne spune că Limbajul si totodata vorbirea copilului, pot fi stalcite, peltice, sarace, absente sau cateodata total neinteligibile. E grav, ne intrebam? Nu exista un singur raspuns la aceasta intrebare. Fiecare copil este o individualitate si pornind de la debutul lui in viata si de la primele sunete rostite, limbajul si dezvoltarea acestuia sunt caracteristice doar lui. Studiul POLITICI IN EDUCAŢIE PENTRU ELEVII ÎN SITUAŢIE DE RISC ŞI PENTRU CEI CU DIZABILITĂŢI DIN EUROPA DE SUD EST spune că Aproximativ 5% din copiii care încep şcoala au dificultăţi de comunicare, iar 30% din victimele atacurilor cerebrale rămân cu probleme de exprimare persistente. Trebuie să cunoaștem faptul că specialiştii în logopedie nu lucrează doar cu copii care nu pot articula anumite sunete sau cuvinte, ci lucrează și cu Victime ale unui atac cerebral; Oameni cu probleme neurologice; Bolnavi de cancer la gură sau gât; Oameni cu malformaţii ale organelor de vorbire; Pacienţi cu răni la cap, etc. Așadar, Atunci cand resursele personale interioare si exterioare nu ne mai sunt suficiente ca sa facem fata eficient rolurilor si responsabilitatilor de zi cu zi, terapia este adesea cea mai eficienta si rapida cale de a depasi problemele emotionale sau de limbaj. Nu uita: Stigma precum că, dacă alegi să mergi la un logoped sau un psiholog ești un om slab este o simplă prejudecată. Din punctul meu de vedere, a cere ajutor specializat e un semn de curaj. Da, nu e usor sa iti recunosti vulnerabilitățile, dar e corect si sa actionezi responsabil pentru sanatatea ta!

Episodul de astăzi va avea la bază istoria lui Dorin Stăviță, persoană cu dizabilități locomotorii, proprietar de afacere în or. Soroca. Ascultînd-ul pe invitatul meu, ai ocazia s[ descoperi cum a fost creionat drumul afacerii lui de la hipodrom la Xerox, precum și diferite idei despre cum poți ajunge și tu să îți rulezi propria ta afacere în comunitatea de unde vii. Cît era student, Dorin avea mare grijă de sănătatea sa, știa că pentru a fi capabil să muncești este nevoie să ai putere și forță, iar pentru a-și îmbunătăți echilibrul și flexibilitatea musculară, în timpul liber alegea să facă hipism. Dragostea de cai, la dus cu gindul la ce-ar fi dacă ar pune bazele unei afaceri în acest sens, mai ales că astfel ar putea să susțină reabilitarea mai multor persoane cu dizabilități din țara noastră? Înainte de a-și începe propriul busines, tînărul a încercat de mai multe ori să se angajeze, dar fără prea mari speranțe, convingîndu-se încă odată că locurile de muncă pentru tinerii defavorizați, rămîn a fi o problemă majoră. Susținerea și dezvoltarea abilităților antreprenoriale ale persoanelor cu dizabilități a devenit un subiect des abordat în ultimul timp in RM, totuși antreprenorii cu dizabilități se ciocnesc de aceleași probleme ca și restul, doar că lor li se adaugă și alte dificultăți associate precum ar fi: lipsa accesului la infrastructură, procesul lung de înregistrare, mersul la autorități, nivelul scăzut de informare, care nu-i permit unei  persoane cu nevoi speciale să-și organizeze activitatea într-un mod confortabil. Unul din documentele importante ale Guvernului RM care ar veni să sprijine în acest sens, tinerii antreprenori, este întitulat ”Strategia Națională privind Ocuparea Forței de Muncă pentru 2017-2021 (SNOFM)”, care prevede creșterea nivelului de competitivitate economică, în condiții de dezvoltare durabilă și incluzivă, pentru toate categoriile de cetățeni, având drept țel formarea și valorificarea competențelor profesionale, a inițiativei individuale și a spiritului antreprenorial. Istoria lui Dorin ne învață, ca un lucru facut cu pasiune este in acelasi timp o forma de terapie si o eventuala sursa de venit in plus pentru orice persoană. Așadar, Iniţierea şi dezvoltarea unei afaceri de succes este o provocare în sine, cu atât mai mult, atunci când este vorba de înfiinţarea unei întreprinderi sociale într-o comunitate mica și puțin dezvoltată.

Sunt situații în viață când se întâmplă lucruri care nu pot fi depășite, iar subiectul de astăzi vine să ne prezinte cum aparent o simplă linie verde poate schimba viața oamenilor care ajung în impas. Așadar, în continuare vom vorbi despre existența și activitatea unui serviciu relativ nou pentru Moldova și anume Serviciul național de asistență telefonică gratuită pentru persoane cu dizabilități. Conform datelor oferite de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, pentru activitatea Serviciului dat, în bugetul de stat pentru anul 2019 au fost alocate peste 963 mii de lei, aceleași date ne spun că timp de 2 ani, au fost recepționate peste 3200 de apeluri, numărul acestora crescând de la an la an. In acest episod poți afla care sunt cele mai relevante cazuri soluționate, ce sprijin și suport poate oferi acesta la un simplu număr de telefon, WhatsApp, Viber, Skype sau doar SMS. În luna martie current, s-au împlinit deja 3 ani de când Guvernul RM a aprobat organizarea și funcționarea Serviciului de asistență telefonică gratuită pentru persoanele cu nevoi speciale și a Standardelor minime de calitate, serviciu despre care unele persoane cu dizabilități, nu au auzit încă. Cum reușesc, ca prin intermediul acestui serviciu telephonic, să prevină sau să reducă cît de cît încălcarea drepturilor acestor oameni, am întrebat-o pe Daria Zverjinscaia din Chișinau, care este mama a doi copii cu sindrom Down, avînd și ea la rândul ei o dizabilitate locomotorie. Despre ce fel de serviciu este acesta, ce tip de consiliere, suport informational acordă în situații de risc, sau cum redirecționează cazurile către organele competente, vorbim cu managerul și consilierul Diana Tudos, și Irina Pădure, de asemenea consilier în cadrul acestui acestui serviciu. Așadar, serviciul dat reprezintă un răspuns al statului la reducerea cazurilor de încălcare a drepturilor persoanelor cu nevoi speciale, precum și la realizarea angajamentelor asumate prin ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Actualmente, în Republica Moldova locuiesc peste 180 mii de persoane cu nevoi speciale.

În perioada Postului Mare aceștia frecventează cel mai des biserica și spun că aici încearcă să își găsească liniștea și fericirea interioară, deși deseori sunt priviți straniu, superstițios sau uneori, cu superioritate  de unii enoriași. Chiar dacă se mișcă, văd sau comunică diferit, persoanele cu dizabilități sunt oameni care au dreptul la religie, la integrare în societate în mod echitabil și respectuos. Despre dizabilitate și credință, problema acceptării, sau care ar fi modul correct de abordare al persoanelor cu dizabilități în cadrul unei instituții religioase precum și experiențele lui personale ca slujitor al bisericii, în contactul direct cu persoanele cu dizabilități, discutăm cu Petru Ciobanu, preot, doctor în istorie. În Moldova sunt 13,6 mii persoane cu dizabilităţi ale aparatului locomotor, persoane cărora le vine greu să se deplaseze, dintre aceste peste 13 mii - aproape patru mii se află în scaunul cu rotile, oameni care au aceleași drepturi ca cei care merg pe picioare, oameni care la fel au necesitatea de a merge la Biserică. Însă, nu o pot face din simplu motiv că aproape nici un locaș sfânt din capitală, nu este accesibil  nemaivorbind de bisericile de la sate. Totuși Catedrala Romano-Catolică din Chisinau poate fi un exemplu în acest sens. Insistența de a ajuta în biserică o persoană cu dizabilități, devine uneori exagerată. Fiecare persoană cred că s-ar arăta deranjată cînd mai nu cu forța I se dă un leu, un colac, sau o bomboană! Enoriașii nu știu că acești oameni uneori poți cîștiga mai bine chiar decît unii dintre ei, dar ei văd și accentuează în acest caz dizabilitatea! Totuși situațiile pot fi diferite. Studiile arată că stima de sine are un rol esențial dacă vrem să avem o bună sănătate mentală și fizică, în timp ce o imagine de sine negativă degradează sănătatea și scade performanța. Strâns legat aceasta este acceptarea sinelui, uneori o adevărată problemă pentru persoanele cu dizabilități, fapt care le scade și mai mult din nivelul de încredere, energie și fericire personală.

De obicei, motto-ul după care se ghidează mulți tineri atunci când pornesc la drum într-o relație, este că Dragostea învinge totul !!! Câteodată aceasta se adeverește, câteodată nu. Din spusele persoanelor cu dizabilități în Republica Moldova, pe stradă, oamenii privesc cu milă cuplurile în care unul are o problemă vizibilă, iar celălalt nu, din start parcă l-ar compătimi cumva pe cel fără dizabilități, iar Iubirea lor este pusă la îndoială. De ce și cum fac ei față provocărilor, te invit să afli chiar din acest episod!