Săptămâna aceasta, începe campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul din octombrie. Alegătorii sunt  bombardați cu atâtea mesaje și promisiuni, încât li se face lehamite. Ce perioadă mai bună ca asta pentru a cerceta  și relata care este relația moldovenilor cu politica?

După o vară de dezbateri în contradictoriu cu învățătorii despre cum ar trebui să arate o nouă programă școlară, ministerul Educației și-a redus ambițiile, alegând o cale mai puțin revoluționară. Explicăm care este compromisul în acest episod actualizat al podcastului „Reporterii”.

În noul episod din Reporterii discutăm despre pozițiile celor doi candidați, democrata Kamala Harris și republicanul Donald Trump, în câteva chestiuni internaționale majore, dar și despre stilul lor foarte diferit.

În fiecare marți, Europa Liberă publică un portret al unei emigrante sau emigrant din R. Moldova, care are o poveste obișnuită și în același timp remarcabilă. Pentru prima dată, le repovestim, așa cum le stă bine poveștilor, prin viu grai, în podcastul Reporterii.

Mersul la psiholog cu anxietăți și depresii pentru consiliere și terapie a devenit tot mai acceptat și în R. Moldova. Activitatea psihologilor (și tarifele) nu este reglementată însă de nicio lege. Acest lucru este pe cale să se schimbe, iar în noul episod al podcastului Reporterii, vă spunem cum.

Rivalii Maiei Sandu nu au reușit să găsească un singur „candidat comun” la prezidențialele din 20 octombrie, dar, dacă situația nu se schimbă cardinal, opoziția va contrapune președintei pro-occidentale un fel de candidat comun colectiv. Îl examinăm, în acest episod din Reporterii.

În acest episod al podcastului Reporterii, întoarcem pe toate părțile recentul summit al NATO de la Washington, iar la final vă oferim un bonus, explicând încă o dată de ce se duce la aceste summit-uri și R. Moldova, din moment ce nu este nici membră, nici candidată, și nici nu vrea să devină.

​Este vară, este vacanța mare, lecțiile au rămas în urmă, dar în sistemul educației numai liniște nu găsim: au loc dezbateri publice tensionate despre dezvoltarea unei programe școlare noi, care a scandalizat mulți învățători. În „Reporterii”, examinăm prin viu grai cauzele principale.

UE are Ungaria la președinția sa rotativă, de astăzi, 1 iulie, dar și-a luat la sfârșit de iunie toate deciziile majore ca să nu depindă în următoarea jumătate de Budapesta. În noul episod din Reporterii, discutăm despre cât de favorabile sunt aceste decizii extinderii cu Ucraina și R. Moldova.

Ce spun europarlamentarele recente despre atmosfera politică din UE, despre apetitul europenilor pentru ajutorarea în continuare a Ucrainei, despre sprijinul pentru extinderea mai departe spre est, în Ucraina și R. Moldova? Descifrăm rezultatul într-un nou episod din „Reporterii”.

Pe 22 august 2023, Europa Liberă dezvăluia „primul caz #MeToo în lumea teatrală din R. Moldova”, în care o actriță de teatru rupea tăcerea și spunea că a fost hărțuită sexual de un regizor. Acum, avem noutăți despre anchetă, soarta actriței și regizorului. Le re-povestim prin viu grai în Reporterii.

Ce trebuie să știe moldovenii cu cetățenie română despre alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie? Cum și cu cine vor putea vota, în R. Moldova sau oriunde în lume? Care este miza acestor alegeri și ce le promit partidele românești? Răspunsuri – în noul episod din „Reporterii”.

Câteva întreprinderi din stânga Nistrului au livrat mărfuri cu utilizare duală complexului militar rus și după invazia rusească din Ucraina. În „Reporterii”, discutăm despre cum a reușit Chișinăul să blocheze aceste livrări, dar și despre pârghiile la dispoziția sa și voința de a le folosi.

În ultimele două luni, Europa Liberă a publicat zece istorii despre zece „nonconformiști ai zilelor noastre în R. Moldova”, spuse de Victoria Coroban în sezonul de primăvară al podcastului Laboratorul Social. În Reporterii, discutăm cu ea despre acest sezon, sugerând și despre ce va fi următorul.

În acest episod de sărbătoare, avem în musafirie, la „Reporterii” un alt podcast al Europei Libere, „Pe Agendă cu Cristina Popușoi”, difuzând părți dintr-o discuție despre tradițiile de Paște cu etnografa Varvara Buzilă la Muzeul Satului din Chișinău.

Recensământul populației și locuințelor a reușit să-i surprindă pe unii, pe alții să-i bine dispună, iar pe alții să-i irite. În noul episod din Reporterii, vorbim despre cum a decurs până acum acest eveniment care se ține o dată la zece ani și care intră astăzi în a treia săptămână.

Trecerea preoților de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei continuă, dar disputa nu se mai consumă doar la nivel local: patriarhiile de la Moscova și București sunt acum în conflict deschis. În Reporterii, vedem care poate fi următoarea lui evoluție majoră, cum și când se poate încheia.

Rusia a deschis și de data aceasta secții de votare în stânga Nistrului cu ocazia alegerilor sale prezidențiale din 15-17 martie, în ciuda împotrivirii Chișinăului. Dar au fost de patru ori mai puține decât în trecut. În noul episod din podcastul „Reporterii”, explicăm de ce.

În România, unde au loc patru feluri de alegeri în 2024, s-a produs o evoluție majoră: localele și europarlamentarele au fost comasate și vor avea loc pe 9 iunie. Am actualizat și noi un episod recent din „Reporterii” consacrat alegerilor românești, care se vor ține pe ambele maluri ale Prutului.

Iarna aceasta, Victoria Coroban a cam dispărut din redacția noastră, de pe platformele digitale ale Europei Libere și de pe unde cu tot cu podcastul ei, Laboratorul Social. Iarna aceasta, Victoria a coborât în underground, iar acum a reapărut și va da la iveală totul, împreună cu Victor Maxian.

La doi ani de la invazia rusească în Ucraina de pe 24 februarie 2022, vă propun în „Reporterii” câteva dintre cele mai importante răspunsuri în legătură cu invazia date Europei Libere de doi ambasadori la Chișinău, cel al Statelor Unite, Kent Logsdon, și cel al Ucrainei, Marko Șevcenko.

Alegătorii români sunt chemați la urne în 2024 de tocmai patru ori, iar la europarlamentarele, parlamentarele și prezidențialele românești se va vota și dincoace de Prut. De ce au loc toate felurile de alegeri în România într-un singur an, care sunt mizele și candidații - vă spunem în „Reporterii”.

2024 a fost numit an super-electoral pentru că jumătate din populația planetei este chemată să voteze la alegeri naționale. În noul episod din Reporterii, discutăm despre ce așteptări există de la alegeri străine de mare impact pentru R. Moldova, pentru extinderea UE și pentru războiul din Ucraina.

La o nouă rundă de audieri publice în Comisia Vetting care verifică averile și interesele judecătorilor și procurorilor, un magistrat a spus că a trăit vreo zece ani cu alimente și straie primite gratis de la socri de la țară, iar banii din salariu i-a jucat la loto ca terapie după divorț.

Este prima zi din anul 2024 și e zi liberă. Așa încât, în noul episod din „Reporterii”, vă invităm împreună cu istoricul Gheorghe Cojocaru la un exercițiu de imaginație informat: ce și-ar putea aminti cineva peste cinci-zece ani despre 2023, ce eveniment moldovean major va rămâne în cronici?

Se împlinesc 20 ani de când, săptămână de săptămână, Emilian Galaicu Păun prezintă publicului Europei Libere câte o apariție editorială nouă în rubrica sa „Cartea la Pachet”. În noul episod din „Reporterii”, discutăm cu autorul despre ce a fost până acum, dar și despre noutățile pentru 2024.

La un an și nouă luni de când au cerut să fie primite în UE, R. Moldova și Ucraina au aflat de la liderii europeni pe 14 decembrie că pot începe negocierile de aderare. Cele două țări au trecut în zbor de primele etape. În noul episod din Reporterii, discutăm despre șansele ca ritmul să se mențină.

Se împlinește un an de când Europa Liberă a lansat un grup de podcasturi de știri și actualități. Dar unul dintre ele, „Laboratorul Social”, își propune mai mult decât să informeze. Discutăm cu autoarea lui, Victoria Coroban, despre cum a fost primul an și ce vrea să schimbe.

Pentru prima oară de la invadarea Ucrainei pe 24 februarie 2022, Rusia a fost invitată la o mare reuniune de securitate în Europa, Consiliul Ministerial al OSCE. Ce reținem în urma evenimentului care s-a ținut la Skopje, în Macedonia de Nord? Click pe noul episod din „Reporterii”.

Partidul de guvernământ și-a consolidat victoria în urma turului doi al alegerilor locale. PAS s-a ales cu 291 de primari, dublu față de principalul rival, PSRM, dar nu a câștigat nicio primărie de municipiu, iar acest lucru înseamnă dificultăți la orizont, crede analistul Anatol Țăranu.

Numeroși preoți ortodocși trec de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei, spunând că nu mai pot rămâne într-o organizație pro-război. Trecerea s-a intensificat brusc în ultimele luni și (în progresie geometrică) în ultimele ore ale editării acestui episod din „Reporterii”.

Scorul obținut de PAS în capitală arată că partidul de guvernământ „practic a ignorat Chișinăul”, iar succesul lui Ion Ceban îl transformă „într-o figură politică de dimensiune republicană pe segmentul pro-rus” și în principalul oponent al Maiei Sandu la prezidențiale, crede analistul Anatol Țăranu.

În februarie 2023, Europa Liberă Moldova lansa podcastul audio „Pe Agendă”: de patru ori pe săptămână, 30 de minute de informație verificată și bine-pusă în context, cu moderatori experimentați, reporteri îndrăzneți... Din septembrie, podcastul are și o versiune video. O prezentăm în „Reporterii”.

În acest episod din „Reporterii”, anunțăm cu bucurie că, după șapte luni de muncă, a fost lansată chat-botul de Telegram LocalGov-robot. Dezvoltat în urma unui hackathon al Europei Libere, este capabil să caute rapid cu cuvinte-cheie în peste un milion de acte ale primăriilor.

Pe 9 august 2023, pe pagina de Facebook a Europei Libere Moldova se producea o explozie – un reportaj despre o mamă adoptivă decola vertiginos, adunând peste un milion de vizualizări într-o singură zi. Era pentru noi un record, dar nu unul singuratec. Explicația - în noul episod din Reporterii.

În sistemul energetic moldovean tocmai s-a produs o răsturnare de situație: gazoductele de transport nu mai sunt gestionate de Gazprom, iar gestiunea a fost preluată de București. În noul episod din „Reporterii”, aflați cine, cum și de ce a transferat aceste conducte sub control rusesc în anii 1990.

Nu se întâmplă chiar în fiecare zi ca presa din Lituania să scrie despre R. Moldova. Dar pe 25 august a scris. Interesul a fost suscitat de un articol al Europei Libere despre un prim caz #MeToo în lumea teatrală moldoveană, în care o actriță acuză un regizor de hărțuire sexuală.

La început de aprilie, Europa Liberă a organizat „Hackum ori niciodată”, un hackathon la care am cerut participanților idei inovatoare pentru reflectarea alegerilor locale. Acum, înainte de alegeri, echipele câștigătoare se pregătesc să-și lanseze public soluțiile.

La apariția social media, scriitorul și publicistul Vitalie Ciobanu nu a fost neapărat cel mai entuziasmat om de cultură din R. Moldova. Rețelele lipseau comunicarea de profunzime, te forțau prin formatele lor să renunți la o exprimare artistică autentică, impuneau un ritm al vieții infernal.

Apariția parcă subită a ChatGPT și altor exemple de inteligență artificială la sfârșitul anului trecut a luat pe nepregătite multă lume, declanșând o dezbatere despre ce este sau ce poate deveni AI: o unealtă la dispoziția omului sau agent autonom. Care sunt ecourile moldovene ale dezbaterii?

Cel mai vârstnic medic de familie din R. Moldova, Mihai Bajurean, și-a întrerupt recent activitatea, după o carieră de 63 de ani, în urma diagnosticării sale cu o maladie incurabilă. Difuzăm în reluare un episod din „Reporterii”, consacrat lui Bajurean și altor medici din zona rurală.

Cum este să fii reporteră la un summit NATO ca cel de la Vilnius, ținut pe timp de război, unde liderii unor puteri globale decid asupra unor chestiuni care pot însemna acutizarea ostilităților sau prevenirea unei conflagrații mondiale?  

Vitalie Ciobanu, protagonistul principal al acestui episod din „Reporterii”, nu este reporter. Este scriitor, critic literar, eseist, publicist, iar de curând și ... youtuber.

Însușirea limbii române a fost multă vreme problematică în Republica  Moldova, iar una din explicații a fost că mulți dintre cei care nu o cunosc pur și simplu nu vedeau necesitatea practică de a o învăța. În ce măsură trece învățarea românei din zona politicului în cea a utilității practice?

Dacă vrei să nu vezi și să nu înțelegi ce schimbări au loc în educație, concentrează-te pe câteva probleme majore de genul celor care nu se rezolvă niciodată: salariile mici, lipsa cadrelor didactice, împuținarea elevilor. Dar dacă vrei să vezi ce se schimbă în educație, fă ca Europa Liberă.

Dacă vrei să nu vezi și să nu înțelegi ce schimbări au loc în educație, concentrează-te pe câteva probleme majore de genul celor care nu se rezolvă niciodată: salariile mici, lipsa cadrelor didactice, împuținarea elevilor. Dar dacă vrei să vezi ce se schimbă în educație, fă ca Europa Liberă.

Difuzăm în reluare un episod din „Reporterii” în care spunem prin viu grai istoria proiectului „Asta-i meseria mea”, un serial de reportaje video despre oameni care practică meserii obișnuite, dar esențiale pentru ca o societate să meargă înainte.

Am intrat, în luna iunie, în ceea ce în multe țări democratice se numește „luna pride-urilor”, când ies pe străzi membrii comunităților LGBT ca să-și exprime solidaritatea unii cu alții, să-și ceară drepturile sau, când este cazul, să se bucure de vreun drept primit.  

Am intrat, în luna iunie, în ceea ce în multe țări democratice se numește „luna pride-urilor”, când ies pe străzi membrii comunităților LGBT ca să-și exprime solidaritatea unii cu alții, să-și ceară drepturile sau, când este cazul, să se bucure de vreun drept primit.  

Când R. Moldova a primit statut de candidată la aderarea la UE, în atmosfera încordată a verii lui 2022, nu a ieșit nimeni în centrul Chișinăului pentru a-și exprima bucuria. S-a sărbătorit zece luni mai târziu, pe 21 mai 2023. Cum a decurs „Adunarea Moldova Europeană” și ce rămâne după ea?

Ce faci mai întâi, dacă vrei să ai o societate mai justă: faci o lege nouă pentru a modela comportamentul oamenilor sau schimbi mai întâi mentalitățile, iar apoi ajustezi legislația la noua realitate? În noul episod din „Reporterii”, examinăm cum se schimbă în R. Moldova situația drepturilor LGBT.

Ce faci mai întâi, dacă vrei să ai o societate mai justă: faci o lege nouă pentru a modela comportamentul oamenilor sau schimbi mai întâi mentalitățile, iar apoi ajustezi legislația la noua realitate? În noul episod din „Reporterii”, examinăm cum se schimbă în R. Moldova situația drepturilor LGBT.

După un an de la lansare, procedura de pre-vetting a intrat într-o nouă fază. Această reformă revoluționară, care a bulversat deja sistemul moldovean de justiție, s-a extins acum de la judecători la procurori și, judecând după primii pași, a luat turații.

Se apropie de final un an de studii fără două universități faimoase ale R. Moldova, Universitatea Agrară și Universitatea de Stat din Tiraspol, care au fost absorbite în cadrul unei reforme cauzate de împuținarea studenților. Cum a decurs reforma?

Cum putem produce energie la noi acasă și reduce confortabil consumul, dar și pierderile? În ultima jumătate de an, Paula Erizanu a căutat și găsit răspunsurile, prezentându-le în serialul de reportaje video „Să fie lumină”. Le povestim și prin viu grai într-un nou episod din „Reporterii”.

Când bombardamentele rusești în sudul Ucrainei au cauzat întreruperea livrărilor de curent în R. Moldova, în noiembrie 2022, la școala din Flămînzeni, raionul Sângerei lumina a continuat să ardă.

În acest episod, revenim la întrebarea de ce eliberează statul pașapoarte diplomatice unor persoane care nu se află în slujba statului: mitropoliții celor două biserici ortodoxe din R. Moldova. A fost formulată pentru prima dată în „Reporterii” în ianuarie. Revenim pentru că avem și răspunsuri.

Într-o Republică Moldova cam depopulată, de unde brațele de muncă au cam plecat, unde specialiștii lipsesc mai în orice domeniu și unde, așa cum o auzim tot mai des în ultima vreme, nu prea există capacitate pentru transformări și modernizare, cine sunt oamenii care fac să meargă, totuși, înainte?

Partidul Șor a reluat protestele antiguvernamentale în masă cu afirmația că guvernul nu ar cheltui transparent banii de la donatori. Dar în timp ce cer mai multă transparență financiară de la autorități, organizatorii protestului își camuflează propriile cheltuieli pentru protest.

S-a încheiat procedura de pre-vetting pentru judecătorii care au vrut să candideze la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în ciuda regulii noi, care cere să le fie verificate mai întâi averile și interesele. Au trecut cu bine de comisia pre-vetting doar 5, dar 18 au picat testul.

De ce decide un partid (PAS) care a dat președintă de țară și are o majoritate de 63 din 101 de locuri în parlament să-și înlocuiască guvernul? De ce este înlocuit un guvern pe care tot cei care îl înlocuiesc îl laudă că a fost foarte bun și a făcut ceea ce trebuie?

Rămas în urmă de propriul calendar al reformelor pro-europene, guvernul lucrează la un plan nou pentru a spori ritmul de câteva ori, chiar dacă Uniunea Europeană a spus mereu Republicii Moldova că reformele trebuie făcute bine, nu repede.

Când Comisia Europeană a propus, la 24 ianuarie, ca UE să ofere Republicii Moldova încă 145 de milioane de euro a devenit clar că și anul 2023 va abunda de anunțuri despre ajutoare occidentale pentru guvernul moldovean și societatea în ansamblu.Asemenea știri despre ajutoare fără precedent oferite de țări și organizații occidentale au curs în continuu anul trecut, iar Europa Liberă am vrut să afle câți bani a primit efectiv guvernul moldovean și ce a făcut cu ei. Ce am aflat vă povestim și vouă împreună cu Eugen Urușciuc și Virginia Nica, într-un nou episod al podcastului „Reporterii”.

De la 1 ianuarie 2023, și-au încetat existența în urma unei reforme două universități faimoase ale Republicii Moldova, Universitatea Agrară și Universitatea de Stat din Tiraspol. Povestea reformei – într-un nou episod din podcastul „Reporterii”, având-o ca protagonistă pe Liuba Maxim.

Când a votat pe 29 decembrie pentru a-i acorda Mitropolitului Basarabiei dreptul la pașaport diplomatic, majoritatea parlamentară a răscolit probleme vechi și adânci legate și de acordarea acestor pașapoarte, și de relația statului cu biserica ortodoxă, dar și cu propriii cetățeni în sens mai larg. Povestim istoria acestui amendament legislativ într-un nou episod al podcastului „Reporterii” împreună cu Cristina Popușoi și Denis Dermenji, autorii unui mic serial de articole provocat de decizia majorității parlamentare PAS.

Povestim istoria procesului de pre-vetting în primul episod al unui nou podcast, „Reporterii”, împreună cu jurnalista Europei Libere specializată în justiție, Nadejda Coptu.