Soții Radu nu au lipsit niciodată de la alegeri. În timp ce Argentina Botezatu în cei 4 ani de când are drept de vot a fost la un singur scrutin din cele 3 care au avut loc în această perioadă. Ce-i determină pe alegători să-și exercite sau nu dreptul la vot? În ce măsură votul fiecăruia contează?

În plin an electoral în R. Moldova și în lume mi-am propus să cercetez care sunt motivele moldovenilor de a se implica sau nu în treburile țării. În fiecare episod din acest sezon vom cunoaște persoane cu diferite feluri de a înțelege politica și rolul lor în democrație. Sunt Victoria Coroban și am tot auzit ba că politica e murdară și nu are rost să te bagi în ea, ba că totul e politic și că totul depinde de fiecare dintre noi. Asculți Laboratorul social, un podcast produs de Europa Liberă. Aici, luăm mostre de societate și le studiem la micro…fon. Din 10 septembrie un episod nou în fiecare marți.

Activista Ana Popa folosește de 12 ani bicicleta ca principal mijloc de deplasare prin oraș, iar în ultimii șase - promovează mersul pe bicicletă în Chișinău. Ana este invitata ultimului episod din acest sezon al Laboratorului Social dedicat „rebelilor” din R. Moldova.

Alexandra Novak a crescut în Râbnița, iar de un an s-a stabilit la Tiraspol. Face pictură murală și e pasionată de arta stradală. Pictează, după cum a spus în Laboratorul Social, nu doar pentru a comunica, dar și pentru că spațiile publice transformate prin artă o fac să se simtă mai în siguranță.

Elena Rotaru are 26 de ani și face design vestimentar. E în plin proces de căutare de sine, iar aceasta se reflectă și în creațiile sale. Colecția la care lucrează acum trebuia să fie un compromis între ceea ce vrea ea și tendințele actuale. Dar după trei luni de muncă și-a schimbat abordarea.

Roman Malai este actor la trei teatre și montează ca regizor spectacole independente. Are 33 de ani și a făcut actorie la Chișinău. În 2020 și-a luat diploma de regizor de teatru la Cluj. Crede că un spectacol de teatru nu trebuie să fie moralist, dar e obligatoriu să-ți provoace niște întrebări.

Prin poezia ei, Lena Chilari se răzvrătește împotriva convingerii că trebuie să-ți cinstești părinții orice ar face ei și propune, în loc de tradiționala cană cu apă, O cană de Noviciok la bătrânețe, titlul primului său volum. Despre rebeliunea Lenei povestim în noul episod din „Laboratorul social”.

De 10 ani, sculptorul Alexei Vidrașco creează, predă și organizează evenimente culturale în satul de baștină, Cuhnești. Când toți se rup la oraș, el a ales să dezvolte viața culturală la sat, o alegere ce nu a fost mereu apreciată de localnici. Detalii în noul episod din „Laboratorul social”.

Pentru Doy a fi ea însăși este un act de non-conformism în sine. În R. Moldova, ca să fii în rând cu lumea, trebuie să fii ori femeie, ori bărbat. Dar cum rămâne cu cei care nu simt că ar aparține uneia din cele două categorii? Explorăm subiectul în noul episod din „Laboratorul social”.

De nouă ani, Petru Vinari adună sute de oameni în jurul unei cauze comune - refacerea pădurilor. Prin inițiativa sa, „Plantăm fapte bune în Moldova”, Petru a creat un nou trend și este un invitat perfect pentru acest sezon al „Laboratorului Social” consacrat scenei underground și nonconformiștilor.

Ilona Sergheevna este DJe și creatoarea Driadelor, o inițiativă prin care promovează femeile DJ și organizează petreceri doar cu DJe. Continuăm sezonul din „Laboratorul Social” dedicat undergroundului local cu istoria Ilonei și a petrecerilor cu muzică electronică în Chișinău.

Frate Gheorghe refuză să se identifice cu un gen muzical anume. În piesele pe care le compune vei simți vibrații din folk, reggae, rock și rap. Deschidem cu el noul sezonul al podcastului „Laboratorul Social” consacrat nonconformiștilor și nonconformistelor din undergroundul moldovean.

Preocupările lor de azi sunt convingerile de mâine ale întregii societăți. Ei abordează aspectele sensibile pe care majoritatea încă refuză să le vadă. Într-un nou sezon din podcastul „Laboratorul social”, care începe pe 5 martie, îți spunem cine sunt nonconformiștii zilelor noastre din R. Moldova.

Timp de un an în „Laboratorul social” am cercetat 24 de mostre de societate, subiecte tabu sau controversate. În acest episod am discutat cu Vlad Ianusevici, primul invitat al podcastului și un ascultător fidel, despre cum facem cercetările în laborator și de ce sunt necesare aceste discuții.

De câte ori ai ezitat să dai o replică tăioasă la o postare on-line sau să ceri cartea de reclamații? De câte ori ai spus, „Hai să nu discutăm despre politică” sau i-ai dus medicului o atenție ca să te asiguri că o să te trateze bine? Toate acestea sunt manifestări ale submisivității.

În mod tradițional se cultivă ideea că vulnerabilitatea și sensibilitatea sunt antonime ale bărbăției. Ce ne costă această obișnuință? La nivel de individ, de relații și la nivel de societate, în general? Suntem mai în siguranță într-o lume în care bărbaților li se refuză dreptul de a fi sensibili?

Ecaterina a devenit activistă pentru sănătate mintală după ce acum patru ani a fost diagnosticată cu o tulburare de personalitate și a început să scrie despre asta pe rețelele de socializare. Abordează subiectul public și la prima vedere ai zice că îi vine ușor. Mai nou, vrea să facă și un podcast.

Cât am învățat de la artizanii din Lunca Prutului să cos opinci, să țes covoare și să fac chiperi chisat i-am întrebat cum e să fii gazdă contra cost. Pot fi la fel de calzi și primitori și cu turiștii ca și cu rudele lor? Cât de mare e efortul de a primi turiști și ce au de câștigat din asta?

„Sistem educațional perfect nu există”, susține Inna după ce fiul ei a făcut doi ani de liceu în Italia. Dar ce a găsit acolo și nu a găsit în Moldova, de spune că efortul pentru această schimbare a meritat? Un episod despre nevoia de maturizare a părinților și a sistemului educațional de la noi.

Chiar dacă Mădălina și Arcadie au ajuns peste hotare în contexte diferite mai mulți ani în urmă și au revenit în Moldova tot din motive diferite, azi, după plecare și revenire, provocările lor identitare sunt similare. Continuăm discuția și în acest episod și povestim despre unde se simt mai acasă.

În adolescența lor, întrebarea era când pleci, nu dacă pleci din R. Moldova. Mădălina Ciocanu și Arcadie Botnaru au locuit și au făcut studii în SUA și în Marea Britanie. Acum, ambii sunt în Chișinău și oscilează între oportunitățile de acolo și cele de acasă. Ce s-a schimbat între timp?

Mark e politolog și are o pensiune în Chișinău. Natalia s-a angajat la pensiune la scurt timp după ce a ajuns la Chișinău. S-a refugiat din Nikolaev la o lună de la invazia Rusiei în Ucraina. Zilnic ei aud istoriile călătorilor, împinși de război, care adunate una câte una se transformă în fenomene.

Marius Sebastian Babuș a făcut liceul în R. Moldova și în Italia și acum poate face o comparație. Să vedem, prin prisma experienței lui, câte din convingerile noastre despre sistemul de educație din R. Moldova se confirmă? Se face carte serioasă la noi sau producem șomeri pe bandă rulantă?

Cum s-a schimbat de-a lungul timpului atitudinea moldovenilor față de vacanțe? Ce i-a făcut pe tot mai mulți să renunțe la „reparație” în concediu și în schimb să-și planifice vacanțe cu familia? Cum arată drumul nostru de la Zatoka sau chiar iazul din sat la all-inclusive și city break?

Acum 5 ani Elvira Dragnoi venea pentru prima dată la festivalul de film documentar MOLDOX din Cahul împreună cu colegii de clasă. Pe atunci nici nu știa ce este un film documentar. Astăzi este directoarea executivă a festivalului. Datorită MOLDOX-ului a descoperit pasiunea pentru filmul documentar. 

Chiar și cei mai puțin pasionați de fotografie, odată ce devin părinți sunt mânați de dorința de a surprinde cât mai multe imagini cu copilul lor. Și dacă ar păstra terabiții de imagini doar pentru ei? Dar nevoia de a împărtăși bucuria, e și ea de neoprit. Ce impact poate avea asta asupra copiilor?

„Nu voi face filme despre război în următorii câțiva ani, pentru că am nevoie să înțeleg ce s-a întâmplat cu noi toți, cu mine. Dar comedii sau altceva, de ce nu? De fapt, noi pentru asta luptăm – ca să putem trăi o viață normală”, spune Volodimir Yatsenko, producător de film, voluntar pe front.

Prin ce se deosebesc glumele făcute de oameni de cele făcute de inteligența artificială, dar și ce spun glumele pe care le facem despre noi ca indivizi și ca societate. Descoperă psihologia umorului, legătura dintre umor și political correctness și cum se schimbă glumele de la o generație la alta. 

Inteligența artificială ne influențează deja viața și o va face din ce în ce mai mult e un lucru cert. Întrebarea este cum anume? Ce calități umane ar trebui să ne dezvoltăm în condițiile în care inteligența artificială poate face sinteză, analiză, prelucrare de date mai bine decât mintea umană?

Relația inegală ruși-români din perioada sovietică s-a perpetuat și după ce R. Moldova și-a proclamat independența în 1991. Cum ne-a influențat această situație percepția de sine și dacă ne mai influențează, și cum poate fi depășită, discutăm cu jurnalista Ana Gherciu. 

Relația inegală ruși-români din perioada sovietică s-a perpetuat și după ce R. Moldova și-a proclamat independența în 1991. Cum ne-a influențat această situație percepția de sine și dacă ne mai influențează, și cum poate fi depășită, discutăm cu jurnalista Ana Gherciu. 

Pornind de la povestea Anei Gherciu, care în adolescență a protestat la Chișinău pentru păstrarea identității românești, în acest episod din „Laboratorul social”, explorăm provocările identitare a românilor din Republica Moldova și în ce fel acestea le influențează imaginea de sine și unitatea. 

Deși, ca societate, am făcut niște pași spre a accepta ideea că și persoanele cu nevoi speciale pot avea o viață socială împlinită, încă nu știm cum să sprijinim la modul concret aceste persoane. Mai ales atunci când fac parte din realitatea noastră imediată. E o realitate care încă ne sperie.

Felul în care a fost manipulată în timp memoria noastră istorică de diverse interese explică multe dintre problemele pe care le avem azi în Republica Moldova. Cercetătoarea în domeniul traumei sociale, Zinaida Bolea explică cum putem să ne asumăm trecutul fără să perpetuăm traumele sociale.

În acest episod din podcastul ”Laboratorul social” Victoria a discutat cu Daria Slobodcicova despre ce înseamnă și cum e să fii azi rus în Republica Moldova și despre relația dintre rușii și românii din Republica Moldova.

În ultimii ani am avut mai multe motive să trăim frică. Dar de ce depinde capacitatea noastră de a-i face față? În acest episod Victoria Coroban împreună cu psihoterapeuta Parascovia Topadă-Coroi despică frica-n patru și explică cum putem învăța să nu ne fie frică de propria frică.

În acest episod din podcastul „Laboratorul social”, Victoria Coroban împreună cu invitatul său Vasile Micleușanu încearcă să înțeleagă cum se explică un grad atât de înalt de neacceptare față de persoanele LGBT. „Problema este că tratăm ca pe o amenințare lucrurile pe care nu le înțelegem. Și din cauza asta se pornește toată această ură și această discriminare”, spune Vasile.

Invitatul Victoriei Coroban a lansat Mișcarea de Emancipare a Bărbatului față de Om. De ce ar vrea să se emancipeze un bărbat într-o societate patriarhală? Cu sinceritate și ironie, Peter-Vlad Ianușevici împărtășește propria experiență de emancipare, dar și temerile sale.

Victoria Coroban împreună cu invitatul ei, Florin Gîscă, vătaful cetei de colindători, povestesc despre experiența colindatului la început de secol 21 și încearcă să înțeleagă unde suntem acum în acest proces de resuscitare a Crăciunului și dacă avem un spirit unic al sărbătorii aici în R. Moldova.