Sociologul Vasile Cantarji, de la Centrul sociologic CBS-AXA din Chișinău, vorbește la Europa Liberă despre fenomenul „voturilor de la buton” generat de „gruparea Șor.” Asta explică, în mare parte, discrepanțele dintre rezultatele sondajelor și rezultatele scrutinelor din 20 octombrie. 

Autoritățile moldovene au luat toate măsurile legislative ca să nu permită vânzarea terenurilor agricole către cetățeni străini, dă asigurări, la Europa Liberă, Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).

Republica Moldova nu trece încă testul respectului față de demnitatea umană, consideră Oxana Gumennaia, adjuncta Avocatul Poporului, vorbind în podcastul Europei Libere „În esență...” pe tema problematicii drepturilor și libertăților omului.  

Construcția liniei electrice de 400 kV Vulcănești-Chișinău, comparat ca anvergură cu Turnul Eiffel din Paris, a ajuns la un nivel de realizare de 28%. Până la finele acestei luni urmează să fie instalați primii zece piloni de înaltă tensiune, spune la Europa Liberă Ruslan Surugiu, directorul UCIPE.

„Costul social” al unui deces sau răniri într-un accident rutier se ridică, în R. Moldova, la aproape 225 de mii de dolari, spune expertul Ilie Bricicaru la Europa Liberă. Astfel, pierderile provocate țării de decese și vătămări în accidente rutiere se estimează, anual, la 1,6% din PIB.

Legea recent adoptată care poate feri anumite categorii de fermieri din R. Moldova, în următoarele 6 luni, de problemele cu creditorii, a fost adoptată cu „o mare întârziere”, în situația în care efectele secetei din ultimii doi ani au fost devastatoare, consideră expertul economic Viorel Chivriga.

Declarațiile agresive la adresa Chișinăului făcute de liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, fac parte din instrumentarul propagandistic rus și urmăresc să amintească comunității internaționale despre „uitata” „RMN”, consideră Gheorghe Bălan, ex-vicepremier pentru Reintegrare.

Pictorul Lică Sainciuc, cel care a ilustrat primul Abecedar cu litere latine, editat în 1989 în pagini de ziare, spune la Europa Liberă că trecerea la alfabetul latin, acum 35 de ani, a fost de fapt „o confruntare dintre «russki mir» [lumea rusă] și universul occidental.” 

Recunoașterea și definirea femicidului în legislația Republicii Moldova reprezintă un prim pas spre incriminarea acestuia, proces care ar putea să dureze câțiva ani, spune la Europa Liberă Angelina Zaporojan-Pîrgari, directoare executivă a Centrului de Drept al Femeilor (CDF) de la Chișinău.

În următorii 20-30 de ani, impactul schimbărilor climatice se va răsfrânge și mai puternic asupra sistemului hidrografic al R. Moldova. Dacă nu se vor lua măsuri, țara riscă să piardă treptat resursele de apă interne, avertizează Radu Cazacu, director adjunct al Agenției „Apele Moldovei”. 

Președintele Comitetului Național Olimpic și Sportiv (CNOS), campionul olimpic Nicolae Juravschi, a spus, în podcastul Europei Libere „În esență...”, că la trei discipline sportivii moldoveni au șanse să obțină medalii la Jocurile Olimpice de la Paris [26 iulie – 11 august].

Găurile financiare din bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cel de pensii, pot fi acoperite în cazul în care autoritățile ar uniformiza tariful contribuțiilor de la fondul de retribuire a muncii din sectorului privat (24%) cu cel din sectorul bugetar (29%) la un nivel de „cel puțin 29%”.

Vorbind în podcastul Europei Libere „În esență...”, șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale, generalul de brigadă Eduard Ohladciuc a admis că numărul cazurilor de violare a spațiului aerian moldovean de rachete și drone rusești „a fost mult mai mare” decât cel anunțat oficial.

Pe domeniul gestionării fondurilor publice, sectorul achizițiilor este marcat de „vulnerabilitate maximă”, spune Tatiana Șevciuc, președinta Curții de Conturi de la Chișinău, fiind întrebată unde există cele mai mari „tentanții” pentru fraude și delapidări.

Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angela Caraman, se arată „optimistă” privitor la testarea, în scrutinul din toamnă, a votului prin corespondență pentru moldovenii aflați în șase țări. Estimările arată că ar putea fi circa 10 mii de solicitări pentru votul prin corespondență.

Dincolo de faptul că, în mare parte, a făcut față provocărilor social-economice, pe fundalul războiului din Ucraina, guvernării moldovene i se poate reproșa că nu e suficient de hotărâtă să facă „reforme nepopulare” și nu e destul de „ambițioasă” în privatizări, afirmă omul de afaceri Vasile Tofan.

La elaborarea politicilor de mobilitate urbană accentul trebuie pus, în Chișinău, prioritar pe oameni, bicicliști, pe transportul public și doar după asta pe transportul privat. Și nu viceversa, spune Victor Stratulat, un tânăr moldovean cu studii în urbanism făcute în Danemarca și Suedia.

Promovând reformele din educație, autoritățile moldovene au, mai curând, abordări „retroactive” în raport cu problemele cu care se confruntă sistemul, spune, vorbind în podcastul Europei Libere „În esență...”, experta Natalia Grîu, ex-secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării.

R. Moldova ar putea relua procesul de înregistrare a navelor maritime străine sub pavilion moldovenesc aproximativ peste 5 ani, după ce își va ajusta cadrul legal la normele internaționale și își va fortifica autoritatea navală, spune la Europa Liberă, Igor Zaharia, directorul Agenției Navale. 

Consilier prezidențial în domeniul protecției mediului și schimbărilor climatice, Iuliana Cantaragiu, vorbește în podcastul Europei Libere „În esență...” despre planul „ambițios” al autorităților de la Chișinău de a crește gradul de împădurire al R. Moldova de la 11,2% la peste 15%.

Din punct de vedere electro-energetic, R. Moldova nu va mai fi dependentă de Rusia din moment ce vor deveni funcționale cele trei linii electrice aeriene de interconectare [a câte 400 kV] a sistemului electric moldovean cu cel român, spune la Europa Liberă Mihail Lupu de la Institutul de Energetică.

Cunoscutul fotojurnalist de la Chișinău, Nicolae Pojoga (74 de ani), vorbește în podcastul Europei Libere „În esență...” despre cariera sa, despre activitatea de fotoreporter în „zonele fierbinți”: evenimentele din Țările Baltice, Revoluția Română, războaiele din Nagorno-Karabah și estul R. Moldova.

Republica Moldova nu face suficient pentru a remedia „problemele sistemice” din justiție, semnalate prin deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), deși face eforturi în acest sens. Iar aceste probleme continuă să fie „omniprezente” în hotărârile Curții, spune expertul Daniel Goinic.

Parteneriatul R. Moldova cu Alianța Nord-Atlantică (NATO) „a avansat considerabil” după invazia rusă în Ucraina. Asta chiar dacă Rusia nu își camuflează iritarea la fiecare demers pro-UE sau pro-NATO al Chișinăului, apreciază Elena Mîrzac, expertă în securitate.

Ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, declară că cetățenii din R. Moldova nu ar trebui să fie îngrijorați în privința gradului de îndatorare a țării. Cât despre datoria externă de peste 10,5 miliarde de dolari, ministrul spune că, deși „nu este o sumă mică”, ea nu trebuie să provoace neliniște.

Autoritățile de la Chișinău trebuie să asigure un cadru legal cât mai liberal pentru dezvoltarea inteligenței artificiale [AI] în R. Moldova, iar țara trebuie să fie „maxim deschisă” pentru absorbirea a tot ce ține de tehnologii și digitalizare, spune expertul Vitalie Eșanu la Europa Liberă.

Începând cu 1 aprilie, sistemul de sănătate din R. Moldova va trece pe deplin la noul sistem de rețete electronice [e-Rețeta], asta însemnând că medicii nu vor mai elibera cetățenilor rețete pe suport de hârtie, ci doar în format electronic.

Comentând disputa dintre Primăria Chișinău și Guvern pe tema serviciului „Asistență personală”, ex-ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, spune, în podcastul Europei Libere „În esență...”, că politicul „exagerează” pe subiecte care pot fi rezolvate „la nivel tehnic.”  

Finanțarea insuficientă a sectorului apărării decenii la rând și tratarea neutralității ca pe o „pastilă” pentru toate problemele de securitate au făcut ca R. Moldova să aibă acum o armată slabă, capabilă să acționeze doar în anumite probleme interne, spune generalul (r) Vitalie Marinuța.

Jurista Mariana Kalughin, expertă anticorupție, spune în podcastul Europei Libere „În esență...” că eșuarea și anularea concursului pentru desemnarea unui nou procuror general completează lista mai multor astfel de concursuri compromise, doar că ultimul lasă percepția unei „farse prost jucate.” 

În ultimii 30 de ani, R. Moldova „nu a investit foarte mult” în sistemul penitenciar, moștenind astfel o serie de probleme din perioada sovietică, inclusiv condițiile proaste de detenție, spune în podcastul Europei Libere „În esență...” Ceslav Panico, Avocat al Poporului. 

Războiul dezlănțuit de Rusia în Ucraina poate dura încă doi și ar putea să creeze o serie de provocări la adresa R. Moldova, inclusiv riscul deturnării cursului european și preluarea controlului politic la Chișinău de către Rusia, a spus la Europa Liberă politologul român Marin Gherman.

​Poliția de Frontieră a R. Moldova ar putea controla porțiunea hotarului său cu Ucraina și pe segmentul regiunii separatiste transnistrene – necontrolat acum de Chișinău, a spus în podcastul Europei Libere „În esență...”, comisarul-principal Ruslan Gălușca, noul șef al Poliției de Frontieră.

Autoritățile de la Chișinău speră să înregistreze, către anul 2026 – la sfârșitul primei etape a procesului, cel puțin 50 de primării amalgamate voluntar, spune Andrei Strah, secretar general al Guvernului, în podcastul Europei Libere „În esență...”.

R. Moldova s-a plasat în clasamentul anual al corupției pe locul 80 printre 180 de țări, fiind notificată cu 42 de puncte – cea mai bună poziție de până acum. Asta însă nu poate servi motiv de jubilare la Chișinău, spune Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea Transparency International în Moldova.

În cazul desfășurării unei campanii de manipulare și dezinformare în R. Moldova, „agenții haosului rusesc” ar miza pe înrăutățirea relațiilor moldo-ucrainene, astfel încât să întărească narativul că Ucraina „rămâne singură”, consideră analistul Andrei Curăraru. 

Întrebat dacă nu există motive pentru anularea concursului de selectare a noului procuror general al R. Moldova, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, a declarat la Europa Liberă că actualele „condiții și reglementări” permit desfășurarea acestuia în continuare.

Suspendarea temporară, pe perioada stării de urgență, a licențelor de emisie a 12 posturi TV a avut suport juridic, dar partea motivațională a măsurii aplicate de către autorități a ridicat mai multe semne de întrebare, potrivit Cristinei Durnea, jurista Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI).

În următorii 10-20 de ani, gradul de urbanizare a R. Moldova ar putea crește de la puțin peste 40% în prezent – unul dintre cele mai scăzute în Europa, până la 50-60%, ceea ce o va apropia de media europeană, susține Stanislav Ghilețchi, expert al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.

În ultima ediție din anul 2023 a podcsatului „În esență...”, gazda podcastului, Eugen Urușciuc, trece în revistă cu comentatorul politic, Anatol Țăranu, ex-ambasador la Moscova, principalele evenimente social-economice și politice ale anului, selectate de Europa Liberă.

Cheia de la soluționarea diferendului transnistrean e la Chișinău, iar la Moscova se află cheia perpetuării stării actuale – un conflict nerezolvat și înghețat într-o țară dezbinată, a declarat la Europa Liberă Alexandru Flenchea, expert în problematica transnistreană.

Decizia de a crește taxa de distribuție pentru presa tipărită, de la aproape 2 lei până la circa 6 lei, este „o greșeală foarte mare”. Măsura poate duce la diminuarea „forței jurnalismului critic” și dispariția unor ziare din R. Moldova pe timp de „război informațional non-stop”, crede Alina Radu.

Investiția finală în construcția noului penitenciar din preajma Chișinăului ar putea oscila între 70 de milioane și 80 de milioane de euro (cca 1,5 miliarde de lei). Construcția închisorii va începe în 2024 și va fi deschisă, cel mai probabil, în 2028 și nu în 2027, cum se anunțase anterior.

Unul dintre cele mai importante succese ale Maiei Sandu în trei ani de exercitare a mandatului de șefă a statului este scoaterea R. Moldova din izolare internațională.  

Fermierii micro, mici și mijlocii sunt nemulțumiți de reticența manifestată de autoritățile moldovene față de problemele lor. Ei spun că numai instituirea unui moratoriu la calcularea penalităților, executarea silită și intentarea proceselor de insolvabilitate, ar fi în măsură să-i salveze.

Pentru sezonul rece curent, autoritățile fac mai multe verificări pentru a nu admite cazuri când unele persoane cu venituri mari vor să obțină compensații din Fondul de vulnerabilitate energetică, potrivit Corinei Ajder, secretară de stat a Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Compania moldo-rusă Moldovagaz și predecesoarea acesteia Gazsnabtranzit au fost create cu abateri grave, iar actele de constituire a acestora nu au suport juridic, susține Tudor Șoitu, ex-vicepreședinte al Curții de Conturi de la Chișinău.

Vânzarea Stadionului Republican din Chișinău către SUA, conform unei legi adoptate în primăvara anului trecut, întârzie din cauza că nu a fost evaluat încă terenul cu suprafața de peste 5 hectare din str. București. Pe locul stadionului ar urma să fie construit edificiul unei noi ambasade a SUA.

De la izbucnirea războiului dintre Statul Israel și Hamas, 50 de cetățeni moldoveni au cerut asistența ambasadei moldovene la Tel Aviv pentru a fi evacuați din Fâșia Gaza.

Chișinăul vrea să încheie un acord de achiziție a energiei electrice de la Centrala termoelectrică moldovenească din regiunea transnistreană (MGRES) pentru o perioadă de până în decembrie 2024. Tiraspolul însă așteaptă garanții privind aprovizionarea cu gaze naturale a MGRES.

În acest episod, gazda podcastului, Eugen Urușciuc, discută cu expertul român Sorin Ioniță despre unele aspecte ale reformei administrației publice și competențele administrațiilor moldovene de diferite niveluri; despre nevoia unei reforme teritorial-administrative.

Deși în R. Moldova au fost implementate mai multe soluții digitale, unele servicii publice dublează în continuare raportările pe hârtie, iar pasarea responsabilităților în domeniul transformării digitale a devenit „un sport național”, spune Victor Guzun, expert pe probleme de digitalizare.

La mai bine de două luni până la decizia Bruxelles-ului privind perspectiva deschiderii negocierilor de aderare a R. Moldova la UE, angajamentele pe justiție, 6 din cele 9 asumate, au fost îndeplinite în proporție de până la 80%, a spus Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice.

Acordul cu Gazprom și-a pierdut relevanța pentru R. Moldova, acesta rămânând important doar „pentru a face posibilă supraviețuirea” regiunii transnistrene, a spus la Europa Liberă Sergiu Tofilat, expert în energetică și membru al Consiliului de Observatori al S.A. „Moldovagaz”.

Incidentul armat de pe Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) din 30 iunie, „un caz nefast pe care îl regretăm”, s-a produs pe fundalul unei „erori de sistem” – la nivel strategic și operațional, a spus la Europa Liberă Adrian Efros, ministrul Afacerilor Interne.

Transformările și regrupările de pe scena politică moldoveană, care au loc în ajunul alegerilor locale generale, țintesc, de fapt, scrutinul parlamentar din 2025, unul foarte important pentru viitorul geopolitic al R. Moldova, a spus la Europa Liberă comentatorul politic Ion Tăbârță.

Sistemul educațional ar risca, în 5-10 ani, să intre în colaps, dacă măsurile anunțate de autorități în ce privește redresarea situației nu își vor găsi aplicarea, a estimat Ghenadie Donos, liderul Federației Sindicale a Educației și Științei, în cadrul podcastului Europei Libere „În esență...”

Recensământul populației și locuințelor din 2024 se va desfășura cel mai probabil în primăvară și ar putea dura două luni, a spus Oleg Cara, directorul Biroului Național de Statistică în podcastul Europei Libere „În esență...”. Acesta ar putea fi și ultimul recensământ desfășurat în formulă clasică.

Limitarea numărului de diplomați ruși, la insistența Chișinăului, face parte din setul de măsuri care urmăresc reducerea influenței ruse în R. Moldova. În plus, disproporția numerică diplomatică între Chișinău și Moscova devenise „una, pur și simplu, frapantă”, observă Anatol Țăranu.

Războiul din Ucraina ne-a afectat pe toți în egală măsură, indiferent dacă te afli acolo sau aici, în R. Moldova. Noi toți trăim această trauma provocată de război, spune jurnalista Viorica Tătaru, care, alături de Andrei Captarenco, a făcut mai multe deplasări în Ucraina de la începutul războiului.

Directorul Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozianu, una dintre cele mai vocale voci în dezbaterile pachetului de legi privind Serviciul de Informații și Securitate, recent adoptat, a spus Europei Libere că „cel mai mare deranj” a fost că legile s-au promovat „pe ușa din spate.”

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat la Europa Liberă că, potrivit auditului, o parte „semnificativă” din datoriile Moldovagaz față de Gazprom s-a acumulat din motiv că gigantul rus a acoperit niște cheltuieli ale companiei de la Chișinău considerate inacceptabile de către ANRE.

Deși criticată de mai mulți de experți, reforma justiției, inițiată de guvernarea PAS, a înregistrat „anumite progrese semnificative”. Mai este foarte mult de lucru, deoarece temelia reformei „încă nu este suficient de solidă”, a spus la Europa Liberă ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

Expertul în demografie, Valeriu Sainsus, a avertizat în podcastul Europei Libere „În esență...” că R. Moldova trebuie să se aștepte la ceea ce a numit el „devastare demografică” în situația în care timp de aproape 25 de ani sportul natural este negativ, adică mortalitatea depășește natalitatea.

Societatea moldoveană nu a conștientizat pe deplin drama deportărilor staliniste și, deși au trecut peste 30 de ani de la declararea Independenții R. Moldova, Chișinăul nu a făcut demersurile necesare la adresa Moscovei în ceea ce privește recuperarea prejudiciilor cauzate de represiuni.

Liderul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, a spus în podcastul Europei Libere „În esență...” că statul a ajuns în momentul în care trebuie să zică franc dacă are nevoie de micii fermieri sau se resemnează cu faptul că „R. Moldova se transformă în moșia a 3-4 holdinguri.”

Viitoarea Curte Anticorupție, crearea căreia a fost propusă de șefa statului Maia Sandu încă la mijlocul lunii martie, ar putea fi „populată” de „o combinație de judecători străini și non-magistrați moldoveni.” 

La primele 100 de zile ale activității Guvernului Recean, comentatorul politic Nicolae Negru susține că prestația acestuia trebuie analizată prin prisma originii problemelor și a contextului geopolitic. Echipa lui Dorin Recean a reușit să facă față situației, deși a admis și o serie de greșeli.

Au tăbărât asupra mea, mi-au pus cătușe pe mâini, un sac în cap și m-au aruncat într-un microbuz. Nu am știut două zile unde mă aflu, își amintește Adrian Glijin, din satul Kuzmin, raionul Camenca, despre 7 octombrie 2020, ziua în care a fost răpit de cinci mascați ai mgb-ului transnistrean. 

Taxa de 9 euro, percepută de la fiecare călător pe Aeroportul Internațional Chișinău, urmează să fie micșorată. Procesul de revizuire în scădere a acestei taxe este pe ultima sută de metri, iar Guvernul va adopta o hotărâre în acest sens. Taxa revizuită va fi aplicată din luna iunie.

Actuala guvernare PAS, care a venit la putere pe valul mesajelor luptei cu corupția, nu a propus încă o proprie Strategie națională anticorupție. Ea a preferat să extindă, la finele anului 2021, acțiunile Strategiei scrise de fosta guvernare împotriva căreia, de fapt, a luptat. 

Raportul alternativ „9 pași spre deschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană”, realizat de trei organizații neguvernamentale de la Chișinău, notează implementarea celor nouă angajamente asumate de R. Moldova față de UE cu 3,8 puncte pe o scară de cinci.  

Nu doar salariile mici și parazitarea, în unele cazuri, pe ajutoarele de șomaj, dar și plățile informale subminează piața muncii din R. Moldova, potrivit Raisei Dogaru, directoare a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Investițiile necesare pentru susținerea și dezvoltarea sectorului feroviar moldovean, în următorii doi-patru ani, ar alcătui în jur de un miliard de euro, potrivit lui Oleg Tofilat, director al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM).

O serie de prevederi legale, aplicate de autoritățile de la Chișinău în perioada stării de urgență și în contextul războiului rus în Ucraina, a contribuit la reducerea volumului de manipulare și propagandă rusă în R. Moldova, susține Liliana Vițu, președinta Consiliului Audiovizualului (CA). 

Actualele condiții favorabile apropierii R. Moldova de Uniunea Europeană pot fi comparate cu cele din 1918, când a avut loc Marea Unire, atunci când Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea Basarabiei cu România, afirmă politologul Alexandru Solcan în podcastul Europei Libere „În esență...”.

Chișinăul și-ar dori un bașcan (guvernator) al Găgăuziei care să nu creeze probleme R. Moldova și care ar fi preocupat mai mult de dezvoltarea autonomiei, a apreciat jurnalistul Mihail Sirkeli, fondatorul portalului Nokta de la Comrat, în podcastul Europei Libere „În esență...”.

E puțin probabil ca inițiativa PSRM privind interzicerea traseismului politic prin Constituție să fie materializată, deși, „în numele unui scop major”, ar fi posibilă o coaliție ad-hoc dintre PSRM și PAS, spune comentatorul politic Victor Ciobanu în podcastul Europei Libere „În esență...”.

Raportul privind respectarea, în 2022, a drepturilor omului în R. Moldova, dat publicității recent de Departamentul de Stat al SUA, indică asupra mai multor carențe și abuzuri. Cele mai grave au fost atestate în regiunea transnistreană, pe segmentul justiției, dar și în penitenciare.

Sistemul electroenergetic actual al R. Moldova nu poate asimila prea multă energie din sursele regenerabile, care însumează un potențial „destul de mare”, apreciază Ion Muntean, directorul Agenției pentru Eficiență Energetică (AEE), în podcastul Europei Libere „În esență...”.

În redacția actuală, unele prevederi din cele trei proiecte de legi pentru reformarea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pot genera un „pericol de creare a unui stat în stat”, a declarat experta în probleme de securitate Natalia Albu, în podcastul Europei Libere „În esență...” 

Mediul de afaceri din R. Moldova înțelege cu greu viteza lentă cu care sunt implementate reformele în justiție, a afirmat Mariana Rufa, directoarea Asociației Businessului European (EBA) de la Chișinău, în podcastul Europei Libere „În esență...”.

Adunarea generală a judecătorilor, programată pentru 17 martie, va  demonstra calitatea magistraților dacă va fi deliberativă, iar dacă nu – va confirma că aceștia sabotează premeditat reformele din justiție.   

Premierul Dorin Recean va avea o relație „explicabilă” foarte strânsă cu Președinția Maiei Sandu, iar instituția prezidențială și șefa statului ar putea asigura un transfer de imagine către Cabinetul de miniștri, consideră Igor Boțan, directorul Asociației ADEPT.

Republica Moldova ar putea să nu mai depindă energetic de Rusia în 4-5 ani, a declarat expertul în energetică Sergiu Tofilat în cadrul podcastului Europei Libere – „În esență...”

Degradarea social-economică a regiunii de nord a R. Moldova a luat amploare concomitent cu fenomenul migrării masive a populației. În ultimii ani, regiunea de nord a pierdut mai bine de un sfert de milion de locuitori.

Vorbind într-un interviu cu Europa Liberă, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin, s-a arătat dezamăgită de starea lucrurilor din justiție, sugerând că o parte din dosarele de rezonanță de corupție sunt tergiversate pe diferite căi inclusiv în instanțele de judecată.

Apelul președintei Maia Sandu către partenerii occidentali, prin care a cerut sisteme de apărare antiaeriană pentru R. Moldova, este „absolut logic” și va fi examinat de cancelariile occidentale, afirmă analistul politic Anatol Țăranu, ex-ambasador la Moscova, în podcsatul „În esență...”

Miza autorităților de la Chișinău este să accelereze procesul de armonizare a legislației moldovene la cea comunitară și să realizeze măsurile asumate în fața Uniunii Europeană pentru a putea fi începute cât mai curând negocierile de aderare. Opinia a fost exprimată în cadrul podcastului „În esență...” de la Europa Liberă, de către expertul Mihai Mogîldea de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

„Ar fi un lucru regretabil” dacă se va ajunge la boicotarea alegerilor pe teritoriul autonomiei găgăuze (UTAG), a spus, între altele, Angela Caraman, președinta Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău, în cadrul unui episod al podcastului „În esență...” de la Europa Liberă.

În afară de intențiile declarate ale Ministerului Sănătății de modernizare și de îmbunătățire a managementului spitalelor raionale, „reforma spitalicească” ar urmări și crearea unei pârghii de control asupra administrațiilor instituțiilor curative raionale. Dar ce efecte, beneficie sau nu, ar presupune un asemenea control? Unul dintre subiectele abordate în podcastul „În esență...” împreună cu Silvia Rotari, corespondenta Europei Libere, specializată pe domeniul sănătății.

Bugetul Republicii Moldova pentru anul 2023 este unul „de avarie”, e un document „haotic”, care a fost adoptat nejustificat de rapid, nu țintește dezvoltarea țării, urmărind numai depășirea crizelor actuale, susține economistul Viorel Gîrbu.

„Incitarea la extremism” este cel mai frecvent pretext aplicat de administrația separatistă de la Tiraspol pentru a-i putea condamna pe cei incomozi. Iar „legea” adoptată recent, supranumită „legea Gurețki”, care prevede termene de până la 10 ani de închisoare pentru cei care încearcă să se plângă altor instanțe decât celor transnistrene, urmărește să limiteze orice disidență în regiune. Sunt constatări ale expertului Asociației Promo-LEX Alexandru Postică la Europa Liberă, în podcastul „În esență...”.

O reformă cheie din justiție – evaluarea externă a magistraților – se mișcă prea lent, iar guvernarea PAS, aleasă tocmai cu promisiunea să dea o lovitură corupției, se poate pomeni în criză de timp până la următoarele alegeri - este analiza expertului Vladislav Gribincea. Eugen Urușciuc a stat de vorbă cu el despre mersul reformei în justiție în primul episod al unui nou podcast al Europei Libere, „În esență...”.

„În esență...” - un nou podcast al Europei Libere. Eugen Urușciuc discută și limpezește împreună cu experții cele mai importante teme și subiecte sociale, economice și politice din Republica Moldova. Din 8 decembrie, în fiecare zi de joi.