Lena Davidescu, tânără și ambițioasă să fortifice afacerea de familie, a cărei exponentă feminină este, dar și din rol de director de marketing la Vinăria din Vale. Un nou episod WINEderfulWoMen, unde vorbim despre puterea familiei în afacerile care se doresc a fi infinite în timp. Adolescență, maturitate și puterea deciziilor la oricare etapă a vieții.  Partenerul Sezonului #1: #USAID #Moldova  Co-creator de conținut: Agora.md  Producătoare: Natalia Efros

Curaj, empatie, compasiune, smerenie și recunoștință – dicționar de psiholog Daniela Terzi-Barbăroșie, psihologă de meserie, psihoterapeută de familie și cuplu, dar mai ales un OM cald și senin. Vorbim despre parcursul în meserie, despre curajul de a fi tu însuți și despre puterea alegerilor. Cine a motivat-o cel mai mult să își urmeze visul? Cum arată parcursul unui copil rebel? Cât de mult valorează dragostea și relațiile umane într- un an al războiului? Un interviu umil și cald, cel mai bun cadou de Crăciun pe care ți-l poți face. 

Evoluția muzicii nu poate fi măsurată în timp, ci în stilurile pe care le-a dezvoltat și domeniile în care s-a extins. Astfel încât, în prezent, fiecare are libertatea de a-și alege muzica preferată dintre milioanele de compoziții care au la bază șapte note. Mai mult, muzica, face parte din identitate, inclusiv a unei etnii sau popor și este o modalitate de a conserva tradiția. AGORA  a discutat cu directoarea Uniunii Muzicienilor din Moldova, Svetlana Bivol, și cu muzicologul și compozitorul Adrian Beldiman despre peisajul muzical din Moldova - care este punctul de intersecție dintre cerința ascultătorului și creația artistului.  De la specialiștii din domeniul muzicii bulgare și romani am aflat despre impedimentele cu care se confruntă, cum este percepută muzica lor și locul pe care îl ocupă în această diversitate. Ce spune despre tine genul muzical pe care îl asculți, care este numitorul comun dintre muzica moldovenească și cea a minorităților, și care sunt avantajele multiculturalismului muzical, descoperă în acest podcast.

Republica Moldova este una dintre țările care, deși își dorește să atingă standarte europene, face pași mici și rari pentru a păși în tagma celor care știu cum arată lucrul bine făcut. Restantă la mai toate capitolele sociale, țara noastră nu pare să exceleze nici atunci când vine vorba despre incluziunea socială a copiilor. Deși rezultatele pe care le avem acum sunt, incomparabil, mai bune decât cele de acum zece ani, de exemplu, numărul elevilor care sunt privați de posibilitatea de a studia alături de semenii lor este, în continuare, mare. Chiar și așa, cei aleși să ne conducă dau asigurări că direcția în care se mișcă lucrurile este cea pozitivă. Astfel, cât timp șefii de la minister scriu pe foi albe prognoze optimiste și caută soluții de rezolvare a problemei, oamenii simpli tac și fac. Jurnaliștii AGORA au cercetat tabloul incluziunii sociale a copiilor din Moldova și au aflat care sunt soluțiile de la cei care, în fiecare zi, schimbă lumea spre bine.

Năsuc, guriță, mânuță, picioruș. Încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii capătă o perspectivă asupra propriului corp pe baza informațiilor primite de la părinți. Și dacă toate organele din corpul uman sunt numite pe nume, atunci când vine vorba de organele genitale, cei mai mulți părinți simt o reținere și preferă să le înlocuiască cu diminutive mai acceptabile, din punctul lor de vedere. Astfel, până aproape de adolescență, copiii știu că penisul e cucușor, iar vulva - floricică. De asemenea, informațiile despre cum se concepe o nouă viață, dar și despre ce înseamnă, de fapt, relațiile sexuale reprezintă teme tabu în majoritatea familiilor și chiar în sălile de clasă. În consecință, tinerii ajung să afle pe cont propriu o nouă realitate și folosesc aceste informații în funcție de stabilitatea emoțională pe care o au. O soluție în acest sens o reprezintă educația sexuală. Conceptul este unul încă destul de nou în țara noastră.

Anunțarea mobilizării parțiale ruse a stârnit un val de întrebări și  îngrijorări inclusiv rândul moldovenilor care dețin cetățenia Federației Ruse, cu precădere pentru cei care se află în stânga Nistrului. Această situație a venit mână-n mână cu planurile de a evita înrolarea sau de a „profita” pe urma acesteia, cu sancțiuni pentru implicare sau neimplicare în conflictul militar anunțate de autoritățile atât a Republicii Moldova, cât și cele a Federației Ruse. Unii ar fi gândit scenarii de lungă durată și schimbarea locului de trai. Pentru a afla despre posibilitatea mobilizării în stânga Nistrului, despre cum este gestionată situația, care este pericolul escaladării conflictului și măsurile întreprinse, AGORA a discutat cu reprezentanta Biroului Politici de Reintegrare și cu deputatul și analistul politic, Oazu Nantoi. Detalii despre latura securității cetățenilor și națională ne-au fost oferite de Avocatul Poporului, Ceslav Panico. Despre probabilitatea mobilizării și scenariile existente, află în acest material.

După voturile de la APCE și Adunarea Parlamentară a NATO, a venit rândul și Parlamentului European de a declara Rusia drept stat sponsor al terorismului, decizie urmată de un val de bombardamentele al armatei ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Între timp, deși pentru restul planetei COVID-19 pare să fie tot mai mult o amintire urâtă, în China politica de control a pandemiei aduce la disperare tot mai mulți cetățeni, care sunt puși în carantină fără excepție, acest lucru ducând și la revolte în masă, care afectează nu doar imaginea țării, dar și producția unor companii, cum ar fi Apple.

Au trecut mai bine de șapte luni de când Rusia a invadat Ucraina. Pe lângă pierderile umane fără precedent, acest război reprezintă o amenințare pentru economia mondială, sectorul energetic, securitatea alimentară și a cauzat creșterea inflației din cauza majorării prețurilor la mărfuri, totodată dând peste cap lanțurile logistice tradiționale. Astfel, a fost pusă în pericol și creșterea economiei globale, care nu și-a revenit complet după pandemie.

Decizia prin care Energocom a împrumutat Moldovagaz cu 1,05 miliarde de lei ascunde mai multe riscuri, consideră experți din domeniul energetic și economic, contactați de AGORA. Dobânda de 21,5% la credit ar putea ajunge în tarifele achitate de consumatori, iar gajarea sistemului de transport al gazelor naturale pare să fie plină de neclarități. Mai mult, accesarea unui împrumut trebuie întărită printr-o hotărâre a Consiliului de Administrație Moldovagaz, decizie care pare să nu existe. În același timp, experții se împart în păreri dacă furnizorul de gaze va avea capacitatea și cum va îndeplini rambursarea banilor din buzunarul public.

În seara zilei de marți, 15 noiembrie, două rachete au lovit o fermă din Polonia, cauzând o explozie care a provocat moartea a doi cetățeni polonezi și temeri privind un conflict între Rusia și NATO. Deși apele s-au mai limpezit iar detalii precum faptul că rachetele făceau parte din dotarea armatei ucrainene generează contradicții între Kiev și aliații săi, întrebări precum lipsa de reacție a apărării anti-aeriene au început să apară în rândurile analiștilor militari. De cealaltă parte, peste Ocean, alegerile au divizat Congresul, iar ex-președintele Donald Trump a anunțat că țintește spre un nou mandat la Casa Albă.

Rezultatele cunoscute de până acum ale alegerilor intermediare din 8 noiembrie au arătat că mult așteptatul „val roșu” de victorii republicane nu s-a materializat, în timp ce democrații președintelui Joe Biden, au reușit în cele din urmă să mențină controlul asupra Senatului, odată cu victoria senatoarei Catherine Cortez Masto în statul Nevada. În același timp, retragerea armatei ruse din orașul Herson, a consolidat și mai mult sprijinul față de armata ucraineană și eforturile Kievului în a-și elibera teritoriile ocupate de Moscova, în timp ce la Kremlin, par să se adune norii care anunță o luptă pentru putere tot mai inevitabilă.

Adunătura de stiluri arhitecturale care pot fi văzute astăzi în Chișinău nu este deloc întâmplătoare. Tendințele vremii, coexistența și schimbul cultural cu alte comunități, influențele occidentale sau orientale, dar și contextele istorice sunt cele care au contribuit la înălțarea arhitecturală a capitalei. Valoarea este dată de construcțiile care nu au supraviețuit tranziției până în prezent, care sunt treptat înghițite de vegetație sau de cele care sunt văzute zilnic sau înălțate. Află în articolul de mai jos ce au lăsat în urmă lor comunitățile evreilor și găgăuzilor pentru Chișinău, care este asemănarea dintre Versailles și unele edificii din capitală și ce n-au văzut în altă parte turiștii.

Odată cu acordarea statutului de țară candidată pentru integrarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova s-a angajat să implementeze reforme ambițioase. Acestea se regăsesc în prioritățile pentru realizarea pachetului de condiționalități în nouă domenii cheie de dezvoltare a țării noastre. Astfel, autoritățile de la Chișinău și-au trasat un plan de acțiuni pe care să le realizeze, și-au impus termene pentru a avansa în demersul de aderare și au creat o Comisie Națională de Integrare Europeană pentru a coordona eforturile în acest scop. AGORA a discutat cu membri ai acestei comisii și a aflat despre ce condiții e vorba, când vor fi implementate și cum văd membrii acestei comisii progresul în direcția integrării în UE.

De la nord la sud și din estul în vestul Republicii Moldova, mai sunt vorbite cel puțin încă cinci limbi, pe lângă limba română. Limbi, care sunt ramuri ale celor turcice, indo-ariene și slave. Unele fac parte din categoria celor mai vorbite, altele au fost printre primele după melodicitate, de la limbi învățate fără scriere și instituții, și până la cele ce caută să-și afirme  statutul. AGORA a discutat cu lingviști, doctori în istorie și filologie, cercetători și jurnaliști, care reprezintă minoritățile naționale, pentru a afla despre perlele pe care le ascund acestea și care-i locul pe care îl oferă limbii române în povestea lor.

După ce ne tratăm, ajungem să ne intoxicăm. Așa poate fi descrisă, pe scurt, situația din Republica Moldova când vorbim despre medicamentele expirate. Suntem țara fără vreo alternativă, în cazul în care am vrea să ne debarasăm responsabil de produsele medicale de care nu mai avem nevoie. În timp ce autoritățile întârzie să vină cu soluții, la care lucrează de ani de zile, alte țări au pus deja pe roate mecanisme funcționale. Despre soluțiile altora și eșecurile noastre, vorbim într-un nou material de Jurnalism de Soluții, marca AGORA.

Aflată în criza economică provocată de default-ul Federației Ruse din  vara lui 1998, dublată și de una financiară, Republica Moldova s-a  pomenit la finele toamnei aceluiași an și în criză energetică. Cum  lumina de peste Nistru a fost tăiată din cauza datoriilor și refuzului  majorării tarifelor, ajutorul a venit tot din România.

Turbinele eoliene au împânzit Republica Moldova în ultimii ani. De pe drumurile din țară pot fi zărite „moriștele” gigantice care stârnesc curiozitatea, dar și uimirea conaționalilor noștri. Dacă în multe țări din Europa turbinele eoliene sunt generatoare importante de energie electrică, la noi, acest domeniu, este în curs de testare. Cert este că în Republica Moldova toate eolienele sunt second-hand, iar acest fapt scade din productivitatea lor. O eoliană nou-nouță ajunge să coste până la patru milioane de dolari, iar operarea și întreținerea ei poate costa anual și 48 de mii de dolari. Despre importanța energiei eoliene și utilitatea ei, dar și despre situația turbinelor eoliene din Republica Moldova am discut cu experții din domeniu, dar și proprietarul unei turbinei eoliene, care relatează pentru AGORA realitățile și provocările producerii energiei din surse regenerabile.

Deficitul de gaze naturale și nevoia de securitate energetică pe perioada rece a anului au determinat trecerea Centralei Electrice cu Termoficare, Sursa I, la regim de funcționare pe bază de păcură. Deși a fost o alternativă mai ieftină, păcura nu ar fi nici pe departe cea mai ecologică decizie. AGORA a încercat să afle de la Agenția de Mediu, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, fosta ministră a Mediului și de la fosta președintă a Centrului Național de Mediu, actuala deputată PAS, ce efecte are și va avea arderea păcurii asupra mediului și sănătății umane. Despre cum vede Termoelectrica S.A. situația, care este sursa problemelor  și ce ar trebui făcut, aflați în articolul de mai jos.

R. Moldova dispune de 2,09 milioane de hectare de teren arabil, marea parte - 1,7 milioane de hectare - fiind în proprietate privată. O bună parte din această suprafață este prelucrată de agricultori individuali, cu forțe și mijloace proprii. Posibilitățile lor financiare pentru a investi în tehnică de prelucrare, irigare sau forță de muncă sunt însă limitate. Iar cu producție mică și calitate redusă, scade și capacitatea de a concura cu marii producători sau de a ieși pe piața internațională. O soluție poate fi însă unirea forțelor. Indiferent de forma juridică - asociații sau cooperative - „acolo unde-s mulți, puterea crește”. În țara noastră există deja câteva astfel de exemple de succes. Mai mult, sunt state în care cooperativele au devenit o tradiție.

Când vorbim despre Moldova și motivele pentru care ar trebui să fie vizitată, probabil ai auzit deseori vorbindu-se despre ospitalitatea fără seamăn a moldovenilor. Adevărul este că această calitate a poporului nostru nu a apărut recent, ci datează de câteva sute de ani, fiind atât de răspândită încât până și călătorii străini nu au ezitat să o tot menționeze prin jurnalele lor.

La mii de kilometri distanță de baștină, plecați recent sau de ani buni, oamenii din diasporă nu uită de locurile natale. Dorul de casă și dorința de a pune umărul la dezvoltarea localităților din care se trag, i-a determinat pe sute de migranți să-și unească forțele în Asociații de băștinași. În 2021, după șase ani de la lansarea acestui model-soluție de dezvoltare a satelor și orașelor moldovenești, R. Moldova numără peste 200 de Asociații de băștinași plecați peste hotare. Astfel, sunt puse pe roate și finisate cu succes zeci de proiecte: iluminat stradal, campanii sociale, reparația școlilor, amenajarea parcurilor sau susținerea persoanelor cu dizabilități din localitate. Iată cum sunt întemeiate asociații și ce rezultate obțin în timp.

Ultimul recensământ din 2014 arată că în 118 sate din R. Moldova trăiesc mai puţin de 100 de persoane. Unele localități rămân doar pe hartă, iar altele, pentru a supraviețui, se alipesc în comune. Totul din cauza migrației și a nivelului scăzut de viață. Oamenii aleg să-și închege un trai în satele cu drumuri reparate, acces la apă și canalizare, străzi iluminate și școli reparate. Sunt condiții vitale pentru care autoritățile publice locale găsesc cu greu surse financiare. Deseori, speră la un grant, iar cei mai optimiști accesează credite. O soluție pentru finanțarea proiectelor de infrastructură poate fi emiterea obligațiunilor municipale. Instrumentul este nou pentru Republica Moldova, însă este utilizat pe larg și cu succes în țările lumii.

Partidul Comunist Chinez urmează să își aleagă noul secretar general, care implicit deține și funcția de președinte al țării pentru un mandat de cinci ani. Anterior, cu o limită de două mandate, această competiție ar fi fost imprevizibilă, dar în condițiile ridicării acesteia, președintele Xi Jinping pare să aibă totul decis, pentru a obține un nou mandat de cinci ani în fruntea uneia dintre cele mai puternice țări ale lumii.

În 2019, sub-sectorul horticol al agriculturii din R. Moldova a înregistrat o roadă de fructe, nuci şi pomuşoare în volum total de 840.000 de tone. Se adaugă și 657.000 de tone de struguri. Cu astfel de cantități, producătorii autohtoni tind să iasă tot mai mult pe piața externă. În timp, o direcție tradițională a devenit piața Federației Ruse, unde așa fructe ca merele încă sunt solicitate. Însă, diversificarea piețelor de export rămâne extrem de importantă pentru diminuarea riscurilor în realizarea producției. Soluția pentru penetrarea acestor piețe, una dintre cele mai atractive fiind cea a Uniunii Europene, este alinierea la standardele internaționale. Iată ce presupune acest lucru și cum a reușit să meargă pe această cale un producător din Ștefan Vodă.

Elizaveta Breahnă, director ONVV, decenii la rând a semnat vinurile Moldovei, inginer-tehnolog cu o vastă experiență sub bagheta căreia s-au produs vinuri premiate la cele mai importante concursuri internațională, dar și apreciate pe piața locală. Vorbim despre pasiunea meseriei, despre secretele din bucătăria unui tehnolog, despre curățenie și paring potrivit. Aflăm de ce feciorii nu au preluat meseria și de ce vinurile moldovenești sunt cele mai bune vinuri care trebuie descoperite.

Declararea independenței de stat și anunțul trecerii la o economie de piață a însemnat pentru Republica Moldova, necesitatea asumării, adoptării și implementării unor reforme dure, unele chiar dureroase pentru populație și economie deopotrivă. Una dintre acestea a fost procesul de privatizare, prin care statul, cu ajutorul partenerilor externi, a încercat să treacă o mare parte din întreprinderi, construcții, apartamente și alte unități din proprietatea publică în cea privată.

Anii de școală sunt acea perioadă importantă din viață care  ne formează ca personalități, ne setează traiectoria pe care vom merge și ne deschide uși despre care nici nu bănuiam înainte. Totodată, anume în acești ani se pun cele mai multe pietre la temelia personalității noastre. De primii ani petrecuți în colectivitate depinde cât de capabili vom fi să luăm decizii, să ne acceptăm așa cum suntem și să putem riposta în fața lucrurilor care ne nemulțumesc. Violența la școală este un subiect delicat, care pendulează constant între frică, intimidări, jigniri și zdrobirea eu-lui propriu. Deși nu este un fenomen nou pentru țara noastră, bullying-ul ia amploare de la an la an. Ce stă la baza acestor porniri grosolane, cine ar trebui să împiedice violența între elevi sau între profesori și elevi, dar și ce soluții există pentru a pune piedici acestui fenomen, am încercat să aflăm în reportajul de mai jos.

De la începutul anului de studii, Ministerul Educației și Cercetării a identificat pentru elevii refugiați locuri în 226 de  instituții de învățământ. În luna iulie, numărul minorilor refugiați din Ucraina, care s-au stabilit în Republica Moldova, a depășit cifra de 40 de mii, conform Comisiei pentru Situații Excepționale, și a fost în continuă creștere până în prezent. Unii merg la școli cu prezență fizică, reușind să fie înregistrați oficial în listele instituțiilor de învățământ, alții continuă studiile în online. Există și cazuri, în care copiii învață „pe două fronturi” - susțin testele online la școala din Ucraina, însă merg cu prezență fizică la una dintre școlile din Republica Moldova. Pe de o parte, părinții spun că Ministerul Educației ar refuza înmatricularea copiilor. Pe de altă parte, responsabilii de la minister afirmă că „părinții trebuie să dorească să-și includă copiii în sistemul nostru educațional” și explică procedurile necesare pentru asta. AGORA a discutat cu mai mulți părinți ai copiilor refugiați din Ucraina, dar și cu reprezentanți legali de la noi. Descurcăm împreună, în articolul de mai jos, ghemul provocărilor cu care se confruntă copiii refugiați în procesul de școlarizare și aflăm despre posibile soluții de depășire a acestora.

Viteza cu care a escaladat situația în estul Ucrainei, după căderea frontului din Harkov, a dus la o serie de erori în planificarea și strategia de pe  frontul de luptă, de partea rusă. Ironic sau nu, în ziua în care Putin a proclamat anexarea regiunilor ucrainene ocupate la Rusia, o parte din frontul din Lugansk s-a prăbușit, la scurt timp fiind ocupat orașul strategic Lîman. Totodată, soarta alegerilor prezidențiale din Brazilia rămâne incertă, din moment ce un „6 ianuarie tropical” pare mai probabil, pe fondul unor rezultate ale primului tur nu tocmai cele așteptate.

Începem ziua cu el, îl folosim când suntem răciți sau preferăm să îl savurăm în cursul unei discuții cu prietenii. Ceaiul a fost folosit în diverse scopuri de-a lungul istoriei, iar proprietățile sale medicale și relaxante, l-au făcut să devină în scurt timp parte a diverselor ceremonii, de la curțile imperiale și până la mănăstirile budiste din China și Japonia. În același timp, pentru această băutură fierbinte s-au dus războaie și s-au organizat adevărate misiuni de spionaj și sabotaj, din moment ce concurența era atât de mare, încât a aduce primul ceai în Europa, echivala cu a aduce aurul din Lumea Nouă.

Procesul actual de gestionare a întreprinderilor publice este unul politizat și nu bazat pe profesionalism. Administrarea acestora nu este făcută de către profesioniști, dar de către politicieni. Când se schimbă guvernarea, acestea sunt transformate într-un instrument de finanțare a partidului politic, care este la guvernare. Mii de oameni sunt incluși în consiliile de administrare, în funcții de conducere, și nu avem decât faptul că unii se duc, alții vin. „Schimbarea unor oameni dintr-un partid pe alți oameni din alt partid nu înseamnă reforme, dar menținerea unui sistem fraudulos care a fost în toți acești 30 de ani”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 16 septembrie, e emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Autoritățile din Republica Moldova dau asigurări că laptele pe care-l găsim pe rafturile magazinelor este la fel de natural ca cel proaspăt muls. Totuși, în contextul în care nimeni nu verifică producătorii, iar mecanismul pentru monitorizarea strictă a calității produsului este slab dezvoltat, este greu să spunem ce se află cu adevărat în pachetele sau sticlele cu lapte. Mai mult, industria producției laptelui în Moldova se află într-o criză profundă, ponderea întreprinderilor agricole care produc lapte fiind de doar 6%. Procesatorii sunt obligați să colecteze laptele de la gospodăriile individuale, cu o calitate și productivitate joasă și costuri excesive în logistica colectării. Într-un final, asta duce la un deficit al laptelui autohton ca materie primă și, ultimativ, rezultă în creșterea importului de lapte. AGORA a decis să urmărească drumul laptelui discutând cu producători, cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Că apa fiartă este cea mai populară băutură din lume, după apă, evident, nu este niciun secret. Disputele apar însă, atunci când încercăm să stabilim care dintre băuturi este mai populară: ceaiul sau cafeaua. Există două legende care ne vorbesc despre originea ceaiului - una spune ca acesta ar fi fost descoperit de un împărat, iar alta îi atribuie meritul unui călugăr. De cealaltă parte, cafeaua sau „băutura poporului”, cum i se mai spune, are origini mai modeste și astfel, probabil, se explică și popularitatea de care se bucură în rândul tuturor. De ziua mondială a cafelei, ne-am propus să urmărim traseul acesteia, de la boabele din pustiurile Etiopiei, la ceașca de cafea fierbinte de pe masa unui barista, ce ne-o oferă în fiecare dimineață și fără de care nu ar fi posibil începutul unei zile productive.

În 2020, 18% din companiile din Moldova erau predispuse să contracteze credite, notează un raport  al AmCham. Astfel, practic fiecare a cincea companie analiza oportunitatea de creditare drept instrument investițional și/sau instrument de reducere a impactului pandemiei. Totuși, antreprenorii continuă să rămână destul de sceptici atunci când este vorba de contractarea unui credit și preferă să investească în business din resurse proprii. Pentru a face lumină în ceea ce ține de creditarea afacerilor,  AGORA a discutat cu directorul program „Mediu de afaceri și IMM” al Expert Group, Stas Madan, despre metodele de finanțare a unei întreprinderi, care este procedura de contractare a unui credit și  ce ar trebuie să întreprindă instituțiile statului pentru a facilita finanțarea antreprenorilor.

Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) are un rol esențial în economia Republicii Moldova, spun experții. Potrivit datelor statistice, prezența numerică a IMM-urilor este de 98,6% din numărul total de întreprinderi din economie și generează peste 60 la sută din totalul locurilor de muncă. În fiecare an sunt deschise noi afaceri și închise altele. Chiar și așa multe dintre ele rămân sistate și asta pentru că, potrivit foștilor antreprenori, e mai ușor să stopezi activitate unei întreprinderi decât să o închizi definitiv. În acest podcast, AGORA îți povestește prin ce proceduri trebuie să treci ca să-ți deschizi o afacere, dar și ca să o închizi. Îți aducem povestea unei femei de afaceri care a fost nevoită să-și pună pe stop activitatea și îți prezentăm părerea unui expert: de ce în R. Moldova lucrurile stau anume așa.

După veștile nesperat de bune de săptămâna trecută din Ucraina, mai ales în ce privește succesul rapid al contraofensivei din Harkov, Europa a revenit la vechile-i preocupări, care pe lângă criza energetică, sunt legate și de ascensiunea în Suedia și posibila victorie în Italia, a forțelor de extremă dreaptă. Presa internațională dezbate în mai multe rânduri cum e posibil acest lucru dar și ce ar însemna pentru politica europeană, venirea la putere a unor partide extremiste, care până nu demult erau marginalizate.

În ultimul podcast din seria „BUSINESS DE PARLAMENTAR” vorbim despre deputații Partidului „Șor”. Din cei șase legislatori, cinci sunt cu firme. De la consultanță în afaceri, sectorul juridic, până la transportul de mărfuri și vânzarea de alimente sau băuturi alcoolice, cei din formațiunea fondată de controversatul om de afaceri Ilan Șor câștigă milioane de lei din afacerile sale. Redacția a analizat declarațiile de avere și interese ale deputaților și vă prezintă business-urile acestora.

În cel de-al treilea podcast din seria „BUSINESS DE PARLAMENTAR”, vă prezentăm în continuare afacerile deputaților Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), fracțiune care deține majoritatea în Legislativ. Cercetând declarațiile de avere ale acestora, am depistat că aleșii poporului și-au deschis afaceri în vânzări, transport, construcții, IT și chiar agricultură. Unii dintre aceștia câștigă peste un milion de lei, iar alții își închid firmele din cauza insolvabilității. Ascultați aici prima parte a materialului dedicat acestei fracțiuni.

În podcastul trecut, am vorbit despre cum URSS a început să aducă în atenția opiniei publice mondiale „problema Basarabiei” și încercarea României de a rezolva pe cale pașnică această chestiune, dar a eșuat în conferința de la Viena. La scurt timp, în sudul Basarabiei a avut loc o revoltă, catalogată de propaganda comunistă drept „apogeul luptei pentru eliberarea Basarabiei de sub jugul românesc”. Procesul celor peste 500 de persoane arestate, crearea RASSM în stânga Nistrului și schimbarea tacticii de acțiune a serviciilor secretele ale URSS, s-au numărat printre urmările imediate ale acestei răscoale.

Votarea de către Sfatul Țării a Unirii Basarabiei cu România la 27 martie/9 aprilie 1918, a reprezentat o realizare majoră pentru poporul român. Păstrarea acesteia însă, a însemnat o provocare serioasă, din moment ce marele vecin de la Răsărit de Nistru, refuza să recunoască actul unirii. În acest sens, nu puține au fost revoltele sau răscoalele țărănești, organizate sau inspirate de sovietici în Basarabia. Un capitol aparte în acest sens îl reprezintă răscoala de la Tatarbunar, din anul 1924, care semnifică punctul de început al internaționalizării problemei „apartenenței ilegale” a Basarabiei la România.

Săptămâna care a trecut a fost probabil una dintre cele mai intense în ceea ce privește schimbările de pe arena politică din Europa dar și de pe scena militară din Ucraina, fiind greu de egalat cu o altă perioadă din ultima vreme. Armata ucraineană a reușit o contraofensivă care i-a șocat până și pe decidenții de la Kiev, iar la Londra, pentru prima dată în ultimele șapte decenii s-a cântat „God save the King”. Pentru că toamna, pas cu pas, intră în calendar și termometre, Uniunea Europeană a pus pe masă primele măsuri de răspuns la criza energetică și șantajul Moscovei, printre care se numără și plafonarea prețului la gazele naturale, dar care se discută.

AGORA continuă seria de articole în care vă prezintă business-urile parlamentarilor. După ce v-am prezentat afacerile deputaților din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, am purces să analizăm și declarațiile de avere și interese ale parlamentarilor din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune care deține majoritatea absolută în Legislativ. Astfel, am identificat că practic fiecare al doilea ales al poporului din această fracțiune este beneficiarul unei companii.

În luna în care AGORA scrie despre business, am decis să aflăm ce companii dețin deputații moldoveni. Am pregătit o serie de articole, care vor fi publicate zilele următoare și care sunt dedicate aleșilor poporului, din cele trei fracțiuni parlamentare, ce au dat dovadă de spirit de antreprenor. Or, pe lângă munca de legislator, majoritatea dintre ei sunt beneficiari de firme, administrate de către rudele acestora. Dar, să le luăm pe rând. Parlamentarii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), de exemplu, se numără printre cei care s-au lansat cu succes în afaceri, având tangențe cu publicații periodice sau chiar uzine care se ocupă de prelucrarea produselor din carne. Noi am făcut o radiografiere și vă prezentăm companiile de pe urma cărora aleșii poporului câștigă venituri suplimentare.

„Mult-așteptata contraofensivă ucraineană a început” este unul din cele mai populare titluri de pe prima pagină a presei internaționale din această săptămână, care tratează însă cu rezerve acest subiect de vreme ce unii analiști susțin că riscurile sunt încă mari, iar Kievul a limitat la minim orice informații despre aceste operațiuni. Între timp, Europa pare să-și fi înțeles atuurile în fața șantajelor energetice ale Rusiei, având rezervele de gaze pline în proporție de 80% și fiind tot mai aproape de un nou acord cu Iranul, ceea ce a și dus la scăderea prețurilor la principalele resurse energetice. Între timp, la Moscova a fost anunțat decesul primului și ultimului președinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, veste care a provocat o serie de reacții, atât în Rusia cât și în întreaga lume.

Uneori petrecem atât de mult timp încercând să procesăm ce se întâmplă în prezent, că viitorul pare un tărâm obscur cu care ne vom confrunta când i-a veni timpul. Om trăi și om vedea e un concept învechit astăzi, când de la un an la altul lucrurile se schimbă radical. Așa că ne-am gândit să facem un podcast în care vom vorbi despre viitor, oricare ar fi el. Cum să ne pregătim de ce ne așteaptă și, cel mai important, să aflăm ce ne așteaptă, ne vor povesti oameni deștepți și cu viziune. Mai toată lumea se crede expert în virusologie, futurism, inginerie sau politici publice, dar haideți să facem acest efort de a asculta ce vor să ne spună oamenii care zilnic se ocupă de crearea de inovații și implementarea lor. Primul episod de Prepare for Future e dedicat agriculturii. Vreți de credeți, vreți nu, dar agricultura Moldovei e digitalizată și suficient de avansată ca să pășească încrezut în viitor. Dar avem multe de pus la locul lor și ducem o lipsă nemaipomenită de oameni calificați (neujeli?!). Expertul și omul de afaceri Ghenadie Cioinac ne prezintă starea curentă a agriculturii, dar și unde ne vom găsi în 2050.

Neafiliera politică, cartea deseori jucată de cei care au acces la microfon, dar care aleg să tacă în acel microfon, este o iluzie. Orice ne-luare de poziție este politică și impactul ei este tot atât de mare, dacă nu chiar mai mare, decât cel al luării de poziție. Să taci, când lumea clocotește, când oamenii mor, când se comit nedreptăți și se schimbă cursul istoriei, este să susții ceea ce se întâmplă. Să taci înseamnă să-i trădezi pe cei care sunt fără voce și care ani la rând ți-au asigurat accesul la microfon. Popularitatea întotdeauna vine la pachet cu o serie de responsabilități.  Cu cât e mai mare popularitatea și mai înalt statutul unui artist, cu atât responsabilitatea lui față de public este mai mare. Nerespectarea acestei legi duce la sancțiuni. Or, timpurile în care misiunea unui artist era doar să distreze gloata demult au apus. Mai mult,  să ceri de la artist doar distracție înseamnă să nu respecți omul din el. Să-l tratezi ca pe o paiață - fără drept la opinie și revoltă. Citește editorialul deplin al editorialistei noastre Dianei Guja "Să taci înseamnă să susții. Când tăcerea artiștilor e criminală" aici: https://bit.ly/3Nu8lsW Versiunea video: https://youtu.be/r5H3baO3crw Așteptăm cu drag comentariile și gândurile tale la acest subiect, iar dacă vrei să ne susții o poți face chiar azi alegând un abonament de membru: https://agora.md/abonamente

Ultimele două săptămâni din politica moldovenească au fost o întreagă epoee. Cele mai multe schimbări s-au produs în ultimele zile. Dacă ați ieșit să luați prânzul, când la putere era Guvernul Sandu, și vi s-a descărcat telefonul, seara ați ajuns acasă deja când a fost învestit Guvernul Ion Chicu. Felicia Nedzelschi de la AGORA și Ștefan Grigoriță de la diez și Radio Europa Liberă discută cum s-a ajuns la încă o schimbare a puterii, de ce Guvernul nou nu e așa de tehnocrat cum se vrea și ce ar putea urma.

Odată cu Parlamentul, și Ștefan Grigorița și Felicia Nedzelschi au ieșit în „vacanța” podcastului „Bilet în Parlament”. Cu această ocazie, vă oferim o ediție care constă din fragmentele amuzante, penibile sau chiar „neortodoxe” care n-au intrat în sezonul doi. Râdeți cu și de noi și ne revedem în campania electorală!

Zilele astea, politicul a trecut parcă pe planul doi, lucru cum rar mai vezi în țara noastră. Au avut loc o serie de evenimente în justiție. Mai exact, șeful CSM a fost demis, Gheorghe Petic a evadat din sala de judecată, se prelungesc la nesfârșit concursurile pentru Curtea Constituțională și CNA, procurorii în sfârșit investighează cum anume Șor a fugit din țară și altele. Dar nu acestea au fost evenimentele care au captat atenția publicului, ci primele două interviuri ale ex-premierului Vlad Filat după întemnițarea sa. Felicia Nedzelschi de la AGORA și Ștefan Grigoriță de la #diez și Radio Europa Liberă au luat pe rând câteva declarații ale lui Vlad Filat și le-au întors pe toate fețele căutând contextul politic al acelor vremuri.