Violența obstetrică este o formă a violenței de gen care nu a fost investigată suficient în România – iată premisa de la care pornește un studiu privind experiența nașterii în spitalele românești, realizat la inițiativa Asociației Moașelor Independente. Ce este violenţa obstetrică? E vreo diferență între spitalele de stat și spitalele private din perspectiva felului cum sînt tratate femeile gravide? Care sînt cele mai întîlnite forme de violență obstetrică? Le-am întrebat pe una dintre autoarele raportului, Diana-Elena Neaga, moașa Irina Mateescu şi medicul primar obstetrică-ginecologie Lacziko Szidonia.Care sînt cele mai întîlnite forme de violenţă obstetrică?Irina Mateescu: „Vorbim de un număr foarte mare de sarcini supramedicalizate, în cazul femeilor care plătesc în privat consultaţiile. Ele sînt chemate cel mai adesea mai des decît e necesar. Vorbim despre inducerea naşterii, despre programarea la cezariană fără motiv medical şi fără ca femeia să-şi dorească acest lucru, vorbim despre epiziotomie la naşterile vaginale, care nu este necesară în toate cazurile, e necesară mai degrabă într-un procent mic şi este folosită într-un procent foarte mare, vorbim despre poziţia la naştere, despre lipsa alegerii unui travaliu activ, vorbim despre lipsa unei persoane de sprijin în sala de naşteri – asta e ceva extrem de comun în special în mediul public – şi vorbim despre separarea de copil imediat după naştere, cînd nu sînt motive medicale, care pare o regulă mai degrabă, decît excepţia.”Nu ar fi nevoie şi de o informare sau educare a viitoarelor mame pentru a şti să facă alegeri corecte?Lacziko Szidonia: „Este nevoie, bineînţeles. Eu am privilegiul să lucrez într-un spital privat în care asta a şi fost iniţiativa: să facem un loc mai bun unde femeile pot să nască. Ne-am trezit cu femei care vin de la sute de kilometri pentru că oferim altceva. Şi sigur că e greu, de exemplu, pentru o femeie cu doi copii mici acasă, la a treia naştere, să călătorească sute de kilometri pentru o naştere altfel. Şi întotdeauna întreb: e a treia naştere, ştiţi să naşteţi, ştiţi ce se întîmplă, de ce faceţi sacrificiul ăsta, de ce nu spuneţi acolo cum vreţi să naşteţi. Şi femeile nu sînt ascultate, din păcate. Inclusiv femeile care ştiu fiindcă deja sînt mame sau femeile la o primă sarcină care s-au documentat întîmpină rezistenţă în cadrul sistemului, atît de stat, cît şi privat. Şi sînt lucruri extrem de simple: să stai pe o minge în travaliu, să te plimbi în travaliu, să bei apă, să mănînci în timpul travaliului, să poţi să-ţi alegi poziţia în care vrei să stai, să ţi se dea imediat copilul, să nu se taie imediat cordonul ombilical. Lucruri care nu necesită investiţii de milioane, ci doar un pic de schimbare de paradigmă, de viziune.”Diana Neaga: „Mi-aş fi dorit foarte mult ca o astfel de cercetare să fi fost făcută de Ministerul Sănătăţii, pe un eşantion reprezentativ naţional. Noi invităm la dialog. Raportul e primul pe tema aceasta şi e o uşă deschisă la un dialog extins cu cadrele medicale, cu autorităţile din domeniu pentru a găsi împreună soluţii. Cred că meritul raportului este că am dat voce femeilor, asta ne-am dorit.” Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuţie! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

De cînd a început invazia Rusiei în Ucraina, mai multe drone rusești au intrat în spațiul aerian românesc. Recent, Ministerul Apărării Naționale a inițiat discuții cu senatorii Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională pentru a actualiza legislația, astfel încît să permită doborîrea acestor drone. Ce prevede legislația României în acest moment și ce măsuri pot fi luate pentru a proteja mai eficient spațiul aerian al României? Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare, ne oferă răspunsuri la aceste întrebări.În februarie 2024, Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a subliniat nevoia urgentă de a modifica legile, astfel încît România să poată reacționa în fața unei amenințări de acest tip. Claudiu Degeratu explică: „Nu avem o legislație specifică pentru doborîrea dronelor. Avem doar reglementări pentru gestionarea aeronavelor cu pilot care intră neautorizat în spațiul aerian, printr-o legislație de poliție aeriană aplicată pe timp de pace. În cazul unui conflict, aceasta se transformă într-o forță militară de apărare a spațiului aerian. Problema este că nu avem ceva explicit pentru drone.”Ministerul Apărării Naționale, prin vocea purtătorului de cuvînt Constantin Spînu, a afirmat că incidentele recente nu constituie un act ostil împotriva României sau NATO. Claudiu Degeratu consideră însă că „a fost un act ostil, căci drona a violat spațiul aerian național, încălcând astfel suveranitatea statului. Premierul și ministrul apărării, pe de altă parte, au susținut că nu a fost un act ostil, deoarece dronele nu au vizat obiective militare sau de pe teritoriul României."Pentru a-și proteja mai bine spațiul aerian, dl. Degeratu sugerează că „monitorizarea este esențială, însă și comunicarea între autoritățile locale și centrale trebuie îmbunătățită. De asemenea, trebuie luate în considerare măsuri mai serioase pentru pregătirea populației, cum ar fi construirea mai multor adăposturi.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral cu Claudiu Degeratu! O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Barometrul de consum cultural 2022 urmărește schimbările obiceiurilor de consum cultural, cu accent pe practicile tinerilor. O premieră a studiului este că analizează relația dintre cultură și democrație. Pandemia a schimbat de pe-o zi pe alta, practicile de consum cultural. Izolați în case, am urmărit online tot felul de evenimente sau produse culturale. După ridicarea tuturor restricțiilor, ce a rămas din noile obiceiuri și în ce măsură ne-am întors la practicile dinainte de pandemie? Ce schimbări va genera pentru cei care produc cultură faptul că publicul tînăr consumă cultură și informație culturală cu ajutorul tehnologiei? Ce relaţie se poate stabili între consumul de cultură şi cetățenia democratică? Am întrebat-o pe Carmen Croitoru, Director General al Institutului Național de Cercetare și Formare Culturală (INCFC).  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural  

E în plină desfășurare la București Festivalul Internațional George Enescu. Ce reprezintă acest eveniment pentru publicul românesc? Cum se aud concertele simfonice în Sala Palatului, care nu a fost proiectată ca sală de concerte? E nevoie de o pregătire teoretică pentru a putea aprecia muzica clasică? Cum a schimbat felul în care ascultăm muzica clasică accesul la înregistrări de calitate? L-am întrebat pe Dan Dediu, compozitor, pianist, muzicolog, profesor. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural [Episod în afara colecției. Sezonul 4 începe în curînd!] 

Cum îi faci pe copii să citească de plăcere? Ce tip de cărți propun scriitorii români contemporani de literatură pentru copii? Cum ajung cărțile pentru copii în zonele defavorizate? Ce exigențe presupune scrisul pentru copii? Există teme tabu în literatura pentru copii? Am întrebat-o pe Victoria Pătrașcu, autoare de literatură pentru copii, co-fondatoare a asociației De Basm.   O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural