Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks.

Prima ediție a emisiunii Cap la cap, cu Anca Simina și Cristian Tudor Popescu dezbate cele mai importante evenimente din ultima perioadă: Războiul de la granița Fâșiei Gaza, rezultatele alegerilor din Polonia și pericolul extremismului în Europa de Est. Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks.

Timp de trei ani am fost aici împreună încercând să dăm explicații detaliate evenimentelor importante. Ne-am străduit să invităm în fața voastră voci relevante care, pe tonul moderat atât de necesar, să ne aducă pe toți mai aproape de a înțelege ceea ce trăim. Așa a apărut comunitatea podcastului On the Record și vă mulțumim, fiecăruia în parte, că v-ați alăturat acestei idei, că ne-ați încurajat, că ne-ați și criticat argumentat. În toți acești ani, v-am citit cu atenție și mesajele. Mulți dintre voi ne-ați sugerat constant să încercăm să transformăm podcastul Recorder în ceva mai mult decât o producție audio. Așa că am testat diverse spații de filmare, am căutat soluții editoriale, am analizat, de fiecare dată, ce și cum putem face mai bine. Concluziile la care am ajuns în pauza ceva mai lungă din această vară ne-au îndreptat către soluția de a transforma acest canal într-un spațiu mai amplu de dialog, dezbateri, opinii și explicații - sperăm noi - relevante. În urmă cu câteva zile am dat startul emisiunii Cap la cap, o producție live pe Youtube, în care îl avem ca invitat permanent pe scriitorul și gazetarul Cristian Tudor Popescu. Veți găsi aici fiecare ediție. Iar în lunile următoare, ne dorim să adăugăm acestei producții și altele. Sperăm să vă avem în continuare de partea noastră și a jurnalismului onest pe care vrem să îl ducem mai departe. Arhiva integrală a podcastului On the Record rămâne disponibilă pe acest canal care, de azi, se va numi Recorder Talks.

În orice criză, nervozitatea devine ambianța obișnuită a vieții cotidiene. Dar când puterea politică se tot întinde și sfidează repetat, peste nervozitatea deja acumulată, numărul celor sufocați de revoltă începe să se vadă în stradă.  Profesori, polițiști, angajați din Sănătate fac, în aceste zile, mai mult decât greve sindicale. Protestul lor sancționează împărțirea banului public, așa cum a desenat-o Guvernul, iar așteptarea trece dincolo de un plus la salarii. La această ieșire din amorțire, puterea a răspuns însă prompt antagonizând prin presă, asmuțind prin discurs, transformând societatea în arena unei coride.  Conferențiar universitar și diplomat, Ciprian Mihali studiază teoriile puterii și ale spațiului public și predă filosofia contemporană la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În acest ultim episod al sezonului, vorbim despre puterea care ne dezbină, despre puterea exercitată prin șantaj și prin impostură, dar și despre formele de contraputere pe care le poate crea societatea ca să nu se prăbușească în violență sau în haos social. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

De două săptămâni, profesorii din școli și din licee sunt în grevă. Cer demnitate, dar o fac în fața unor demnitari cărora însăși ideea de demnitate publică le e străină. În zgomotul general, accentele se pun, la întâmplare, când pe salarii, când pe nevoia de performanță, când pe așa-zisele oferte cu care guvernul încearcă să-i retrimită în clase. Celor care au lăsat cataloagele din brațe societatea vocală le strecoară constant îndoiala că lupta lor și-ar fi găsit momentul potrivit. Dar zeci de mii de profesori merg totuși mai departe, în marșuri cuminți, care nu mai pot fi ignorate.    După șase ani la catedră, Mihai Crangă – profesor la o școală de stat din București – s-a gândit că și mesajul lor, al idealiștilor, trebuie să se facă auzit în stradă: „Preferatul meu fost că nu plecăm. Eu nu-mi doresc să plec din învățământ. Mă gândesc la asta, destul de des, dar suntem mulți care nu ne dorim să plecăm, mai ales că suferă și școlile de o anumită deșertificare în unele zone – nu vin profesori tineri, pleacă foarte mulți, e o lipsă de personal – și cred că e un mesaj important să rămânem, cei care suntem, și să dăm un exemplu.”  Urmează, așadar, un episod On the Record dintr-o perspectivă subiectivă – a exasperării și a așteptărilor unui tânăr profesor care nu e încă gata să-și dizolve entuziasmul de a preda într-o luciditate amară. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Nu e tocmai o noutate că avem un președinte care savurează fiecare minut pe covorul roșu. Klaus Iohannis apărea așa, privind peste capetele tuturor, încă de pe 21 decembrie 2014, când ajungea la Cotroceni pentru prima dată. Numai că atunci făcea solemn o promisiune: la mai multă muncă pentru a îndeplini așteptările tuturor va fi întotdeauna primul. După opt ani și jumătate, președintele reales muncește, dar în secret și cel mai adesea de la distanță. Secretelor de stat și celor de serviciu le-a adăugat o categorie specială: secretul de călătorie. Dar plăcerea de a călători pe bani publici a președintelui, mult peste limitele programului oficial, e mai curând un act de fidelitate față de sine și nu față de statul pe care îl reprezintă. De ce secretizarea costurilor de călătorie, distanța astronomică față de frământările societății, ca și deresponasbilizarea lui Klaus Iohannis, în general, înseamnă, de fapt, ignorarea „fișei postului” de președinte, cu urmări vizibile într-un val de decepție socială, explică, în acest episod, profesorul de științe politice Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice de la Universitatea din București. Fost consilier prezidențial în administrațiile Constantinescu și Băsescu și europarlamentar timp de două mandate, Cristian Preda pune în discuție, cu un an și jumătate înainte de alegeri, și o schiță de portret prezidențial pentru 2024: „Harnic, moderat și darnic”. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

În România, se caută iar miniștri. Nu după conturul profesional, nici după pricepere. Nu se depun CV-uri și nici nu se fac evaluări de etapă. Ministeriatul are nevoie, în coaliția deja desenată în jurul PSD și PNL, de oameni care pot și vor - pot să accepte patronajul politic și vor să-și pună numele lângă cel al lui Marcel Ciolacu. Singura condiție pusă răspicat e să pară mai puțini. În așteptarea demisiei lui Nicolae Ciucă, pe 26 mai, discuțiile despre un nou guvern sunt reduse, în aceste zile, la o sumă de tranzacții. Cât România pierde bani și șansa la o minimă schimbare de perspectivă, o putere haotică, dar acaparatoare, câștigă timp. De ce pretențiile lui Marcel Ciolacu la funcția de prim-ministru, în ciuda biografiei sale lacunare, nu sunt chestionate la vârful statului și cum își alege miniștrii un personaj politic șters, dar hotărât să preia întreaga putere explică, în acest episod, jurnalistul Sebastian Zachmann, realizatorul interviurilor Insider politic la Prima TV. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Agresivitate politică și dezinformare. Sunt două dintre căile prin care AUR a testat, în ultimele zile, cât de departe poate merge în lunile următoare pentru a aduce extremismul la putere. O realitate răsturnată în care „străinii” ar dicta separarea copiilor vulnerabili de familii și îngrădirea dreptului de a circula liber prin oraș s-a creat deja pe canale de Telegram, pe TikTok și pe site-uri ortodoxiste. Ca și acum un secol, aceste mișcări par marginale, iar liderii lor mai degrabă hilari în încercarea de a face un spectacol inadecvat. Dar istoria ne arată că lucrurile nu s-au oprit întotdeauna aici. De unde vine și unde poate duce curentul izolaționist – încurajat, inclusiv prin tăcere, de restul partidelor și de societate –, dar și cât au pătruns deja ideile extremiste în instituții ale „statului profund” analizăm într-un dialog cu istoricul Oliver Jens Schmitt. Profesor de istorie sud-est europeană la Universitatea din Viena, Oliver Jens Schmitt studiază fascismul în Europa de Est, cu accent pe România. E vorbitor de română și a făcut primul drum prin țară în 1996. De atunci, a studiat în Arhivele Naționale, a scris mult despre istoria României și e atent inclusiv la istoria care se petrece sub ochii noștri. Este cunoscut în România ca autor al cărților „Corneliu Zelea Codreanu: Ascensiunea și căderea Căpitanului” (2017), „România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie” (2018) și „Balcanii în secolul XX. O istorie postimperială” (2021), traduse la editura Humanitas. Cel mai recent volum al său analizează critic istoria Bisericii Ortodoxe Române între 1918 și 2023. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Un mare oraș e deseori și un mare consumator de timp. Dar, cu câteva schimbări profunde, în loc să ne mănânce timpul, ni l-ar putea reda. “Orașul de 15 minute” e un concept care a ajuns recent și în Parlamentul României. Săptămâna viitoare ar urma să se decidă, la vot, cât de repede vom avea, și în orașele noastre, zone fără mașini și benzi auto mai înguste, care să lase spațiu pistelor de bicicletă. Altfel spus, când ne va izbi, dimineața, calmul orașelor pe care le admirăm în Vest. Gruia Bădescu e cercetător în dezvoltare urbană la Universitatea din Konstanz, în Germania. Și-a luat doctoratul în arhitectură la Cambridge, iar în ultimii ani a bătut lumea în lung și în lat cercetând, lucrând în design urban și predând la Oxford și la București. Între puținii experți români în dezvoltare urbană integrată și reconstrucție post-conflict, Gruia scutură, în acest episod, conceptul „orașului de 15 minute” de idei conspiraționiste și povestește cum au reușit câteva mari orașe din lume să devină mai blânde cu oamenii care le locuiesc. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Într-o singură săptămână, am văzut la televizor cum se manifestă tupeul, isteria, întunericul uman în toate formele lui. Moartea jurnalistei Iulia Marin de la Libertatea a devenit, sub ochii unei națiuni în permanentă stare de alertă, subiect de serial cu accente subumane. Filtrul audiovizualului românesc ar trebui să fie CNA. Dar, când posturi ca România TV trec ușor peste amenzile formale și propagă mai departe ura și discriminarea, se pornește un buldozer greu de suportat și aproape imposibil de oprit – violența psihologică la scară națională. Ce ne rămâne de făcut? În primul rând, informarea. Din cărți și de la specialiști despre ce este, cu adevărat, suferința psihică și cum ne putem îngriji de propria sănătate mintală. Apoi, înțelegerea mai profundă a ceea ce-am trăit, istoric, și a ceea ce trăim chiar acum. Explicațiile vin, în acest episod, de la Cătălina Dumitrescu – psiholog clinician și psihoterapeut, doctor în științe psihologice, autor de carte și de articole despre știință și cunoaștere de sine publicate la editura Humanitas și în revista „Dilema Veche”. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica. *** Helpline DepreHUB: Pentru sprijin și prim-ajutor psihologic, în caz de episoade depresive, anxietate sau atacuri de panică, hub-ul antidepresie poate fi contactat non-stop la numărul de telefon 037 445 6420, apelabil gratuit din orice rețea, la nivel național.

Numărul celor foarte tineri care pleacă din România s-a dublat în ultimii 10 ani. În urma lor, ne uităm perplecși la cifre. Suntem o majoritate tristă gata să se întoarcă pe partea cealaltă a resemnării, în timp ce o minoritate aparent vigilentă se arată, în cele din urmă, la fel de puțin capabilă de înțelegere socială. Plecați sau rămași, tinerii generației Z se simt mai degrabă ignorați. Apolitizată prin dezgustul față de politicianul mic, inadecvat și incapabil, lipsită de șansa unei educații timpurii pentru democrație, această nouă generație își caută, totuși, o cale a ei. Cum se uită cei mai tineri români cu drept de vot spre politică și, mai ales, cum se uită politicienii la ei? Cine și pe ce căi ajunge să le vorbească? Sunt ei mai fragili în fața extremiștilor care le speculează frustrarea? Răspunsurile vin, în acest episod, de la Vlad Adamescu și de la Răzvan Petri. Răzvan și Vlad s-au întâlnit la facultate, în Marea Britanie. Au absolvit licee de top în România, apoi Științele Politice la King’s College London. Împreună au fondat Politică la minut, o platformă online care explică actualitatea politică pe înțelesul generației lor. Ambii cred, cu optimism moderat, într-un viitor aici. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Lăsăm, azi, actualitatea deoparte pentru a ne uita mai bine la noi înșine și, cu îngăduință, la propriile ratări. E o cale bună, vom descoperi, inclusiv pentru a le da o mai mare șansă societăților noastre și construcțiilor politice în care ne-am nimerit sau am ales să trăim. Ne-a dus spre acest episod una dintre cele mai interesante cărți pe care le-am citit în ultima vreme: „In Praise of Failure. Four Lessons in Humility”, în curs de traducere și în română. Autorul, Costică Brădățan, e profesor de studii umaniste la Texas Tech University, în Statele Unite, și semnează adesea articole de opinie în New York Times și Washington Post. Cum ne ajută propriile nereușite, cât de nocivă e industria falsului care răstoarnă automat ratarea într-o cale de succes și cum am ajuns noi, românii, la o relație privilegiată cu eșecul, explică, în acest episod On the Record, Costică Brădățan. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Politica e un joc care nu se joacă cu toate cărțile pe masă. Politica e deseori spectacol și rareori căutarea sinceră a celui mai mare bine pentru cei mai mulți. Când vine vorba de Justiție, însă, politica obscură ar trebui să tacă și politicienii să caute să scrie, cu știință de carte și bună credință, legile corecte. În realitatea noastră, nu-i așa. Suprarealism, tupeu, replici care deturnează atenția – toate compun perdele de fum pe care le-am mai văzut în Parlament. Iar de această dată ascund strategia perfectă a evaporării unor viitoare cazuri penale la adăpostul unor legi incomplete. De ce noile modificări la codurile penale deschid, de fapt, calea spre compromiterea dosarelor de abuz în serviciu, ce câștigă „securiciul român” din omisiunile parlamentarilor care stau cu mâna la chipiu și cel fel de Justiție mai avem în România explică, în acest episod, Ovidiu Vanghele – jurnalist la Centrul de Investigații Media și co-realizator al podcastului Judecata de Acum (bit.ly/43fWmqq). On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Cu cronometrul Comisiei Europene pe masă, PNL, PSD și UDMR au făcut, cu pensiile speciale, ce știu mai bine partidele de la putere: un minim compromis, printre cuvinte flamboaiante și replici arogante date celor care cer tăieri usturătoare. Parlamentarii par, însă, să fi uitat tocmai de cei mai speciali: ei înșiși. Pensiile aleșilor – locali sau naționali – rămân neatinse, se pot adăuga mai departe oricărui alt venit de la stat, iar noi ratăm încă o șansă de a începe de la vârf schimbarea. Cu această lege trecută deocamdată prin Senat, Guvernul Ciucă va încerca să ceară la Bruxelles alte 3 miliarde de euro din PNRR, programul european care ar trebui să împingă România mai departe. Dar pensiile speciale sunt numai o necunoscută din complicata ecuație a sistemului nostru de pensii publice. Ce alte motive de îngrijorare ne așteaptă în anii ce vin și cât de dificilă e rezolvarea lor politică explică, în acest episod, Radu Burnete. Lămurește, însă, și cum s-ar putea reașeza corect sistemul, cu condiția ca purtătorii de mesaj să fie politicieni în care societatea să aibă cu adevărat încredere. Radu Burnete a absolvit Științe Politice, are un master în Studii Internaționale la Viena, a lucrat în consultanță specializată în reglementări financiare, în industria pensiilor private, iar acum este directorul executiv al Confederației Patronale Concordia. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

La fiecare doi-trei ani, un mare asigurator se prăbușește. Falimentul lui are un preț și e plătit de toată lumea. Acum doi ani, a fost City Insurance. Acum o săptămână, a venit rândul Euroins. Ambele companii vânduseră milioane de asigurări auto fără vreo valoare reală, ambele au scos banii asiguraților din România.  Chemați în Parlament, șefii autorității care ar fi trebuit să prevină dezastrul au venit, dar au evitat răspunsuri la întrebări esențiale: De ce au asistat aproape impasibili la falimente în lanț? Cu ce argument și-au dat prime în timp ce „supravegheau” scheme ponzi? De ce mai sunt în funcție? Operațiunea se repetă periodic într-un stat slab, lăsat să plătească polița finală. A demonstrat-o ziarul Libertatea în peste 70 de articole care au arătat schemele de fraudare din City și Euroins în fața cărora Autoritatea de Supraveghere Financiară n-a făcut, luni la rând, mai nimic. Despre un sistem de furt care se perfecționează cu îngăduința instituțiilor, despre amenințările cu care au de-a face cei care vor să-l devoaleze vorbește, în acest episod, jurnalistul Cătălin Tolontan - coordonator editorial al publicațiilor GSP și Libertatea și unul dintre autorii seriei de investigații a ziarului Libertatea despre falimentele din asigurări. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Un profesor care știe să jongleze cu slăbiciunile elevelor sale ajunge, pas cu pas, să le toarne alcool pe gât și să se fotografieze împreună în pat. Dar povestea de la Seminarul Teologic din Baia Mare publicată săptămâna aceasta de Recorder nu e atât de simplă. Dincolo de imaginile revoltătoare și de tăcerea asurzitoare a Bisericii Ortodoxe, mai bine de un an, investigația „Toate sunteți ale mele” arată cât de puține știm, în societate, despre periculosul fenomen al grooming-ului. Reporterii care au investigat acest caz și pe care i-ați auzit doar punând întrebări dau acum răspunsuri. Alina Păduraru și Isabela Pop povestesc, în acest episod On the Record, cât de complicată a fost confruntarea unei eleve de 15 ani cu un sistem ermetic care refuză să recunoască abuzul și explică de ce e important ca grooming-ul, un fenomen atât de răspândit, să fie înțeles și recunoscut la timp. Muzica acestui episod: Emanuel Abrudean și EpidemicSound On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

În firava noastră democrație, puterea politică și-a amintit brusc cine o calcă pe nervi: ONG-urile gălăgioase și presa neplătită de partide. Și a găsit, pentru ambele probleme, aceeași rezolvare: o sumă de proiecte de lege strecurate abil, cu mâna acelorași oameni, care să le slăbească mult puterile și să le pună în pericol finanțarea. Confruntarea surdă care se duce în aceste zile între politicieni și ONG-urile amenințate cu reducerea la tăcere aduce în prim-plan o mai veche realitate. Parlamentarul știe ce se petrece, chiar dacă nu ne spune și nouă. Parlamentarul este, în viziunea proprie, mai mult decât ceilalți. Parlamentarul poate. Cine profită din această luptă inegală? De ce e dispus statul să renunțe în favoarea dezvoltatorilor imobiliari la spațiile verzi și la banii pe care societatea civilă îi câștigă în instanță pentru autorități? Cum alunecăm, în final, prin legi promovate tocmai de liberali, spre iliberalism explică, în acest episod, Oana Preda, directorul Centrului de Resurse pentru participare publică, CeRe. Oana e ONG-ist de peste 25 de ani și, în ultimele săptămâni, le-a scris tuturor parlamentarilor implicați cerându-le să nu calce în picioare societatea civilă prin lege. UPDATE 13 martie 2023: La trei zile după acest episod în care am atras atenția asupra mai multor inițiative ale PNL care ar avea drept consecință limitarea serioasă a vocii societății civile, senatorul liberal Daniel Fenechiu a anunțat că va retrage ultimul său proiect de lege anti-ONG și că nu va mai reveni cu o astfel de idee. Până la materializarea acestei promisiuni, rămânem totuși atenți la subiect, ca și la restul stratagemelor partidelor politice în încercarea de a minimaliza puterea opoziției civice. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Șapte ani i-a luat lui Klaus Iohannis să facă din cea mai mare promisiune a campaniei sale electorale o idee cu care să ajungă în guvern. Încă doi ani le-a luat miniștrilor săi să scrie o lege. Societății i s-au dat, însă, doar câteva zile în care să citească, să înțeleagă și să ridice obiecții dacă viitorul desenat de ministrul Ligia Deca pare că n-are nimic de-a face cu resetarea, depolitizarea și meritocrația promise, cu ani în urmă, în campanie. Cum răspund, la vechile probleme ale școlii, textele care ar trebui să devină noile legi ale educației? Ce privilegii conservă și ce interese partinice continuă să servească? E vorba de o viziune nouă asupra învățământului viitorului sau de un soclu pentru un bust de politician? Explicațiile vin, în acest episod, de la Raluca Pantazi, fondator și editor al platformei jurnalistice EduPedu.ro, specializate în educație. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Oboseala de război estompează amintirile. Ziua de 24 februarie 2022 nu e una la care să vrem să ne întoarcem. E, totuși, ziua suprarealistă în care Ucraina și lumea întreagă au descoperit un lider. Pus în fața noii realități, actorul Volodimir Zelenski renunța la măști și se înconjura de un staff de criză. Fără a fi un mare gânditor, președintele Ucrainei în război a ieșit la marginea scenei ca un tip pragmatic cu idei simple, dar foarte bun în a le transforma în mesaje puternice. Occidentul complicat – acela al oamenilor, nu doar al diplomației – a început, în sfârșit, să înțeleagă Ucraina. Acest fenomen politic strecoară, însă, în mințile tuturor o întrebare firească: "În caz de război, am avea, oare, și noi un  Zelenski al nostru?" Paradoxal, ucrainenii sunt ceva mai prudenți în desenarea aurei președintelui lor. Cât sună încă sirenele, detractorii au tăcut și societatea e miraculos unită în jurul lui. Dar Zelenski al viitorului e încă o necunoscută. Așa cum e, acum, și finalul acestui război. Povestea uimitoare a transformării unui om de showbiz într-un lider real, legitimat sub amenințarea rachetelor, e spusă, în acest episod, de Marin Gherman – jurnalist și politolog ucrainean de etnie română care a trăit, până la începutul invaziei ruse, la Cernăuți. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Realitatea de la Chișinău pare o sursă inepuizabilă de idei cinematografice. Din întâmplări cu politicieni și gangsteri, Republica Moldova a alunecat, după un scurt respiro, direct în filmul războiului lui Putin. Salvată anul trecut de armata ucraineană, care a oprit avansul Rusiei spre Transnistria, Moldova se vede acum în fața altui înspăimântător scenariu – unul cu spioni și luări de ostatici, cu proteste și final necunoscut. Opozanții președintelui Maia Sandu au cerut dovezi imposibil de oferit. Susținătorii i-au luat în serios avertismentul, iar jurnaliștii au căutat să-l înțeleagă, mai ales în perspectiva unor noi proteste organizate de pro-ruși. Vitalie Cojocari e jurnalist Euronews România. A intrat, însă, în presă în Republica Moldova. Acolo s-a născut, când țara era încă parte din URSS, și tot acolo a căutat, în aceste zile, răspunsuri la câteva întrebări esențiale: De ce ar avea nevoie Vladimir Putin de un „cap de pod” la Chișinău, ca strategie în războiul din Ucraina? Se poate întoarce Republica Moldova la mâna oligarhilor pro-ruși? Are România încă o bombă cu ceas la graniță? Explicațiile – în acest episod On the Record. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Începută de ceva timp, conviețuirea noastră cu sistemele de inteligență artificială devine, în aceste zile, și mai interesantă. ChatGPT, chatbot-ul lansat de OpenAI capabil să poarte conversații scrise a depășit 100 de milioane de utilizatori unici în numai două luni de la lansare, iar 5 milioane de oameni îl deschid deja în fiecare zi.Democratizarea aproape peste noapte a unui sistem de inteligență artificială generativă a împins Google să anunțe săptămâna aceasta lansarea propriului chatbot, testat deocamdată cu un public restrâns. Dar, unde încă se cioplește, sar și așchii. Dincolo de uimirea în fața unor răspunsuri complexe primite în câteva secunde, dincolo de hazul stârnit de stângăciile unor mașinării imperfecte, suntem datori să ne întrebăm la ce sunt cu adevărat buni ChatGPT și semenii lui și cât pun în pericol lumea noastră, cu regulile ei de până acum. Cum e de așteptat să schimbe aceste mașinării ordinea socială, discursul public și dacă ne pot influența alegerile explică, în acest episod, Constantin Vică, lector universitar și coordonatorul masterului de Etică Aplicată la Facultatea de Filosofie a Universității din București. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Ziua în care președintele Iohannis anunța, la Cotroceni, intrarea României în stare de urgență era și ziua în care, scuturați de orice temeri, câțiva oameni influenți în stat începeau să aranjeze primele afaceri de pandemie. În spatele apelurilor publice la calm, s-au creat neîntârziat noi rețele de influență: firme fără pată veneau cu autorizații, oameni cu bani finanțau importuri dubioase, iar gradați numiți politic în companii strategice știau deja calea prin care statul să acopere rapid costurile la suprapreț. Înaltul patronaj al epoleților e moștenirea lăsată României după pandemie. Iar cazurile Victor Pițurcă și Gabriel Țuțu, puse acum în prim-plan la știri, sunt doar un exemplu. Un stat în care nimeni nu știe câți foști ofițeri de informații ocupă încă funcții cu susținere politică, un stat în care un antrenor de fotbal își găsește intrare la Ministerul Apărării, printr-o armată de pioni, nu poate fi decât vulnerabil. Dar, înainte de a exista rețineri răsunătoare, au existat câteva investigații de presă. Spre ce oameni politici duce această poveste, de ce e bănuit Victor Pițurcă și ce s-a întâmplat cu cei care au reclamat, încă din 2020, ilegalitățile anchetate azi explică jurnalista Ana Poenariu, autoarea primelor investigații Rise Project care au scos la lumină neregulile de la Romarm din starea de urgență. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Pe 17 ianuarie, într-o marți ca oricare alta, ambulanța din Petroșani e chemată în pauza mare să ducă la spital trei elevi de clasa a VIII-a. Povestea, ajunsă la știri, e deja una din multele despre consumul de stupefiante în școli din ultimele patru luni. După gardul școlii, fie ea de renume sau nu, consumul de psihoactive, ieftine și la îndemână, s-a banalizat. Cei care se fac că nu înțeleg rămân adulții. Mai ales când autoritățile oscilează abil între prevenția cu parul și ridicatul din umeri. Eugen Hriscu e, de peste 20 de ani, psihoterapeut și medic psihiatru, specialist în prevenirea și tratamentul dependențelor de substanțe. Cunoaște bine fenomenul care pune pe gânduri generații întregi de părinți, iar în acest episod răspunde, deopotrivă, întrebărilor pe care le vociferăm în societate, ca și celor pe care nu avem prea des curajul să le rostim cu voce tare. Ce împinge un adolescent să recurgă la droguri? Când și cum ar trebui să le vorbim copiilor despre asta? Ce putem aștepta realist să facă școala? On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Cum România e încă un enorm inventar de nereguli, cazul unui ministru care refuză să-și asume plagiatul și să se retragă a trezit mai mult curiozitate decât indignare. Cât va mai rezista Lucian Bode la Interne și cine îl protejează? Cum reușește o figură ștearsă de sindicalist local să învețe, în câțiva ani, scurtătura până la cele mai înalte trepte ale puterii? Și cum rămâne acolo? Răspunsul e de găsit în traseul său politic multă vreme ignorat. Dar și în păcatele și inocența societății noastre, căci Lucian Bode întruchipează, pe rând, poporul umil și răbdător, poporul vigilent și moralist cu alții, poporul împăcat, în sinea lui, cu plagiatul. Cazul Bode ne obligă, de fapt, să ne uităm mai atent la pregătirea și la inteligența celor ajunși la putere. Dar și la tarele întregului sistem de educație care perpetuează cu succes mediocritatea. Despre plagiat, partidocrație și prostocrație în România vorbește, în acest episod, Theodor Paleologu – eseist, diplomat și fost ministru al Culturii al cărui drum politic s-a intersectat, la începuturi, cu cel al lui Lucian Bode. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

În primăvara lui 2022, pe email-ul redacției Recorder ajungea un mesaj de la un ofițer de Operațiuni Speciale care lucrase 10 ani în sistem. Ionuț Mihalache povestea, între altele, cum fusese chemat să caute – cu un patent și o lanternă –  dacă în biroul unui proaspăt numit șef al Poliției erau plasate microfoane. Și, pentru că le-a găsit, serviciul de informații care le montase, nu se știe de ce, a reușit să-i încheie cariera abrupt și fără explicații. Povestea ofițerului Mihalache a ajuns în mai multe redacții și în cele mai importante instituții ale statului. Jurnaliștii au ignorat-o, iar Președinția a trimis-o pentru verificări la Interne, chiar ministerul în umbra căruia se află serviciul de informații implicat – DGPI. Recorder l-a contactat pe Ionuț Mihalache și a mers apoi mai departe pe firul informațiilor cu care serviciile secrete  controlează oamenii din sistem, își protejează șefii și negociază legi care să le garanteze, la nevoie, ștergerea oricăror urme de abuz. Cazul Mihalache s-a dovedit a fi doar un detaliu al unui fenomen mult mai complicat – excesul de putere. Ce stă în spatele acestei ample documentări jurnalistice aflăm, în acest episod On the Record, de la autorii investigației „Puterea din umbră”. Andreea Pocotilă, Cristian Delcea și Mihai Voinea povestesc cum au reușit să treacă dincolo de opacitatea sistemului pentru a înțelege cine ce fel de putere deține și cum o folosește. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Se împlinesc zece luni de când Rusia a pornit la război împotriva Ucrainei, forțând aproape zece milioane de oameni să-și abandoneze casele. Peste trei milioane au ajuns în România, iar aproape 100,000 au și rămas. Inițial, a ajutat fiecare cum a putut. După care, grație fondurilor europene, lucrurile au început să se așeze. Ce am reușit, totuși, să facem în 2022 pentru refugiații ucraineni? Destul sau prea puțin? Cum s-au integrat (dacă au făcut-o) și cum ne privesc astăzi ucrainenii care și-au făcut din România a doua casă? Răspund, în acest episod, Anastasiia Konovalova, profesoară de limba engleză din Odesa care a ajuns la București în prima săptămână de după invazia rusească, și Sorana Stănescu – jurnalistă care a documentat, pentru „Decât o Revistă”, primele încercări de ajutorare a refugiaților din București. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de UniCredit Bank. Partener: Aqua Carpatica.

Despre decembrie 1989 se vorbește, de ani buni, în aceleași clișee. Eroii sunt amestecați cu provocatorii, securiștii cu cu salvatorii, cei care au ucis deliberat cu militarii obligați să răspundă la ordin. Povești construite atent, semnate de istorici chiar, au fabricat, în timp, o pseudorealitate din care aproape nimeni nu mai înțelege nimic. Și, în această abundență de vorbe, o mare întrebare a rămas constant fără răspuns: cine a tras, după 22 decembrie, în oamenii din stradă, chiar dacă Nicolae Ceaușescu fugise și Revoluția părea încheiată? În 2022, un grup de istorici și de cercetători dă acest răspuns, în clar, după ani de căutări în arhive și în dosarul deja uitat al Revoluției. În scurt timp, omul care le era director științific la Institutul Revoluției este demis. Numele lui e Andrei Ursu, iar în acest episod On the Record așază la vedere răspunsurile căutate în societatea românească de peste trei decenii: cine a tras la Revoluție în civili, cu cine își făcuse Ceaușescu planul de revenire la putere, ce s-a întâmplat apoi cu miile de oameni direct implicați ai Securității. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de UniCredit Bank. Partener: Aqua Carpatica.

De mulțumit, a mulțumit solemn ministrul Bode, încă de la Bruxelles, tuturor celor care l-au trimis să ducă România în Schengen. Dar, de intrat, tot nu intrăm; măcar deocamdată. După 11 ani de încercări repetate, România își vede refuzat, prin vot, un obiectiv strategic asumat ca atare: libertatea totală de circulație în Europa, fără controale vamale. Un „nu” categoric a venit din partea Austriei. Cel spus pe jumătate e, iarăși, al Olandei. Odată ce deziluzia se va fi domolit, statul român are de hotărât rapid cum schimbă strategia. Dacă ridicarea mizei politice și sociale a intrării României în Schengen a fost sau nu o greșeală, cine jubilează în fața acestui eșec și ce se mai poate face, realist, de aici încolo explică, în acest episod On the Record, redactorul-șef al RFI România, Ovidiu Nahoi - jurnalist care urmărește atent, de trei decenii, politica externă. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de UniCredit Bank. Partener: Aqua Carpatica.

De la microfonul On the Record și în investigațiile Recorder, vă punem adesea în fața unei realități dureroase, ușor de acceptat, dar greu de dus. În încercarea de a traduce, uneori, intraductibilul, de a găsi un sens rupturii dintre „hard-ul social” și „soft-ul politic”, lăsăm firesc la o parte știrile de bine. Dar lumea noastră nu e construită doar din decizii care vin de sus. Da, România nu are nici acum drumuri bune și trenuri de mare viteză. E agresată zilnic de cei cu conștiința extirpată, e otrăvită lent de aerul din jur. Însă România poate fi văzută – și nu numai de Ziua Națională – cu ochi buni. Spre țara deseori exaseperantă, dar care a învățat să-și facă bine, spre puterea oamenilor obișnuiți și spre „griul minunat al democrației”, în contrast cu policromia autoritarismelor din jur, ne uităm, în acest episod, într-un dialog cu Radu Vancu – scriitor, activist civic și conferențiar la Facultatea de Litere a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de UniCredit Bank. Partener: Aqua Carpatica.

A trecut un an de când Nicolae Ciucă a depus jurământul de prim-ministru. Un guvern al neasumării conduce de atunci o țară care fuge, de la o zi la alta, de realitate. Pentru cei care deschid televizorul, realitatea e acolo, nu mai trebuie făcut efortul de a o cunoaște. Ceilalți, care l-au închis de mult, tot de realitate fug, dar în direcția opusă. Starea națiunii sub Guvernul Ciucă e un amestec de lehamite și sinceră indiferență la adăpostul cărora o armată politică împarte banii și strânge abil șurubul propriei puteri. Atent de aproape trei decenii la politică și la societate, jurnalistul Liviu Avram – redactor-șef adjunct la „Adevărul” – pune cap la cap, în acest episod On the Record, motivele pentru care nu ne putem totuși permite să ignorăm realitatea: cu un premier șters care conduce la ordin, indecizia și tăcerea au ajuns politică de stat, iar rețelele de corupție din Justiție se întăresc în fiecare zi. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de UniCredit Bank. Partener Aqua Carpatica.

Nu e nevoie să-ți placă fotbalul pentru ca el să ți se strecoare, pe nesimțite, în viața de zi cu zi: că e vorba de imnul devenit hit al unei Cupe Mondiale, de vedetele lui, care ne populează reclamele, sau de folclorul urban (cine n-a spus, măcar o dată, „Să fie bine ca să nu fie rău”?), acest sport e mai tot timpul prin preajmă. Însă Cupa Mondială din Qatar, prima organizată într-o țară arabă și prima care se joacă iarna, iese puternic și nefericit în evidență. Stadioanele construite în grabă au devenit cimitire pentru mii dintre oamenii care le-au ridicat, FIFA - asociația care conduce fotbalul global - l-a pierdut pe drum pe foarte controversatul președinte Sepp Blatter, în urma (încă) unui scandal de corupție, iar unii dintre fani se întreabă sincer dacă nu cumva a te uita la meciuri înseamnă a fi complice. Ce trădează, așadar, Campionatul Mondial din 2022 despre felul în care e croită lumea în care trăim? Cum s-au confruntat jucătorii și tehnicienii cu realitățile cumplite ale organizării competiției? Ce poate să facă și ce va face publicul? Răspunde, în acest episod, Radu Paraschivescu - scriitor, ziarist, microbist și realizator al podcastului „Vorbitorincii”. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de UniCredit Bank. Partener: Aqua Carpatica.

Acum două luni, Recorder publica o amplă investigație video despre secretul cel mai bine păstrat, în România, de politicieni și de jurnaliști deopotrivă: contractele pentru presă plătite din banii publici ai partidelor. În acest episod On the Record, schimbăm perspectiva și încercăm să înțelegem ce s-a întâmplat de atunci. Președintele Klaus Iohannis s-a arătat surprins și a cerut – public, cel puțin – transparență. Premierul Nicolae Ciucă a tăcut cu subînțeles, iar liderul PSD, Marcel Ciolacu, s-a văzut nevoit să-și amintească de promisiunea făcută în fața camerelor: „O să vorbesc chiar și în coaliție, să venim cu o reglementare ca să închidem aceste discuții”. Și Marcel Ciolacu a vrut să arate că se ține de cuvânt: ca din senin, Autoritatea Electorală a început să rostogolească bulgărele de modificare a legii prin care partidele își primesc banii. Dar sunt schimbările promise mai mult decât praf în ochii celor care așteaptă transparență și o finanțare de bun-simț a partidelor? Până unde poate merge aroganța față de alegător? Răspunsurile vin de la Ovidiu Voicu și de la Mihai Voinea. Ovidiu e director executiv la Centrul pentru Inovare Publică și unul dintre puținii oameni din societatea civilă care încearcă să îndrepte legea, iar Mihai face parte din echipa de jurnaliști Recorder din spatele investigației „Prețul tăcerii”. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de UniCredit Bank. Partener Aqua Carpatica.

Un cutremur de peste 5 grade a zgâlțâit România în această săptămână. Cu câteva secunde înainte, telefoanele mobile au vibrat cu mesaje de alertă trimise, pentru prima dată, de Google, pe Android. Bucureștiul și alte câteva orașe au tremurat scurt. Apoi, a venit vestea că totul a rămas la locul lui. Și de data asta. Știrea pe care nimeni nu și-o dorește, dar la care toată lumea trebuie să se aștepte e, însă, alta: un cutremur mult mai puternic, de peste 7 grade, va fi, mai devreme sau mai târziu, o realitate. E în stare statul român să facă față unor crize simultane? Cum pot fi atenuate efectele unui dezastru anunțat? O problemă apăsătoare și trei voci raționale în acest episod: Dragoș Toma-Dănilă, cercetător la Institutul de Fizică a Pământului, explică ce spun - sau ce refuză să spună - datele strânse deja despre ceea ce ar putea să vină; inginerul constructor Matei Sumbasacu, fondator al organizației neguvernamentale Re:Rise, face inventarul clădirilor cu cel mai ridicat nivel de risc și pune în discuție practicile companiilor din industria de construcții; în final, Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București, povestește cum convinge cetățeni, instituții și oameni de afaceri că de unul singur e greu - spre imposibil - să supraviețuiești unui mare cutremur. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de UniCredit Bank. Partener Aqua Carpatica.

Un popor de peste un miliard de oameni, o țară imensă, cât să-i încapă pe toți, un secretar general: în China oficial comunistă, Xi Jinping începe să capete profil împărătesc și să se comporte ca o statuie în viață. În istorie, absența Chinei din prim-plan a fost mai degrabă excepția decât regula. Nici nu-și amintise bine lumea contemporană de acest adevăr, că s-a și pomenit în fața unui partid-stat mai interesat de ideologie decât de afaceri și parcă tot mai hotărât să-și exporte viziunea, ba chiar să se lupte pentru ea. Ce forță de atracție are, azi, în lume, combinația dintre logica profitului cu orice preț și supravegherea statală cea mai strictă? Ce presupune actualizarea Revoluției Culturale cu tehnica prezentului? Câtă putere reală are China în România și în partea noastră de lume? Explicațiile vin, în acest episod, de la Sorin Ioniță – analist politic, expert în politici publice și președintele think tank-ului Expert Forum. Dar, pentru că nu putem ignora ce se întâmplă, între timp, în România, tot în acest episod veți găsi și o explicație despre noua amnistie formalizată, săptămâna aceasta, de Curtea Supremă și despre posibilele ei urmări. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de UniCredit Bank. Partener: Aqua Carpatica.

Viața s-a scumpit foarte mult în ultimele luni. E o realitate incontestabilă și departe de a-și fi epuizat resursele cu care să surprindă. În orașele mari au început deja proteste sindicale. Dar chiar și cei care nu ies în stradă găsesc tot mai greu banii cu care să-și plătească ratele bancare. România începe să semene, pe alocuri, cu cea din complicații ani 2000. Cât se estimează că va dura noua criză a costului vieții, cum se anunță dobânzile la credite în următoarele luni și cât de dispus să lupte cu recesiunea e un guvern care se gândește deja la alegeri explică, în acest episod, Ionuț Dumitru – profesor la Academia de Studii Economice din București. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de UniCredit Bank. Partener: Aqua Carpatica.

Ultimele zile au urcat Rusia pe un nou piedestal al terorii. Rachete și drone kamikaze mătură de-a valma parcuri, blocuri de locuințe și puncte critice din infrastructura marilor orașe. Dar Vladimir Putin amenință să meargă și mai departe. Nici condamnarea, la Națiunile Unite, a anexărilor ilegale de teritorii ucrainene, nici avertismentul că NATO stă cu ochii pe armamentul nuclear rusesc nu aduc încă liniștea în Ucraina. Cum se face că politicienii de la București nu înțeleg, nici acum, momentul istoric? În ce măsură mai poate fi evitată o catastrofă umanitară în Ucraina și de ce nu e de ignorat amenințarea nucleară a lui Putin? Explicațiile vin, în acest episod, de la istoricul Cosmin Popa – cercetător în istoria Federației Ruse și în cea a Războiului Rece la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de UniCredit Bank. Partener: Aqua Carpatica.

În țara scurtăturilor, vestea că Poliția cumpără sute de mașini tocmai de la dealer-ul partenerului de golf al președintelui nu a produs tocmai o surpriză. De altfel, și lui Klaus Iohannis i-a luat zile bune până să ceară – și numai la insistența unor jurnaliști – clarificări publice de la Ministerul de Interne. Previzibil, statul de drepți a dus degrabă mâna la chipiu și a livrat, prin vocea ministrului Lucian Bode, concluziile așteptate de președinte. Doar că licitația pentru autospeciale nu e singura din ultimul an a Poliției Române în care competiția e scoasă din joc. Că e vorba de uniforme, de mașini sau de motociclete, la adăpostul bunelor intenții se găsesc mereu condiții care să elimine concurența. Acolo unde Corpul de Control al ministrului consfințește perfecta legalitate, întrebările puse de câțiva polițiști scot la iveală teama companiilor de a se așeza de-a curmezișul intereselor puterii. Cum s-a ajuns din nou la licitațiile cu un singur ofertant, dar și cum se simte talpa șefului pe grumazul oricui încearcă să-i încurce afacerile explică, în acest episode On the Record, unul dintre polițiștii care au deschis public subiectul achiziției de BMW-uri – liderul sindicatului Europol, Cosmin Andreica. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

În ultima zi de mandat, un ministru – al Educației, din România – a reușit să compare un suport de seminar universitar cu instrucțiunile unei cafetiere. Nonșalanța vine din faptul că volumul e unul pe care Sorin Cîmpeanu și-a pus numele, prin omiterea altor doi autori pe care cartea îi avea în trecut. Investigația de presă a Emiliei Șercan, publicată în PressOne, a pus Guvernul Ciucă în ipostaza de a răspunde pentru al treilea ministru suspectat că a plagiat. De această dată, răspunsul a constat într-o demisie la ceas de seară, anunțată pe Facebook. Sorin Cîmpeanu a plecat din guvern, aparent „din proprie inițiativă”, dar după o conversație cu premierul – el însuși acuzat de furt intelectual. Înaintea demisiei, însă, timp de aproape o săptămână, singurele reacții guvernamentale au fost răstălmăcirea faptelor și culpabilizarea celor care au deschis subiectul. Așadar, ministrul pleacă, dar legile lui rămân. Cum se schimbă învățământul românesc, dar și de ce s-a tăcut atât de expresiv în cancelarii și în societate într-un moment în care credibilitatea ministrului Educației era fundamental pusă la îndoială? Explică, în acest episod, profesorul de istorie Marcel Bartic. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Când intră în biserică și se îndreaptă spre altar, nimeni nu-și închipuie că, în loc de promisiunea iertării divine, va rămâne cu o amintire brutală, de neșters: preotul căutat pentru confesiune își caută el însuși o pradă ușoară pentru pofte lumești. Stupoarea societății în fața cazului Visarion Alexa e, așadar, de înțeles, iar ancheta condusă precaut până la obținerea unor dovezi clare ale agresiunii sexuale un semn bun, îndelung așteptat de victimele tăcute ale unor împrejurări similare. Dar societatea noastră nu s-a oprit la stupoare. Anatema aruncată asupra femeii agresate, bășcălia și croirea unor conspirații ticluite împotriva Bisericii au luat locul răbdării și al compasiunii. Cât de pregătiți suntem, ca stat și ca societate, să discutăm deschis despre fenomenul agresiunii sexuale din biserică, din școală, de pe stradă sau din instituții explică, în acest episod, Diana Oncioiu. Diana este jurnalist Dela0 și Să fie lumină, e printre reporterii care au documentat în detaliu cazuri de abuz sexual și totodată unul dintre autorii unei serii de investigații despre instituțiile de cult din România și despre oamenii lor. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Cu legea tăcerii pe masă, partidele și trusturile de presă au reușit să facă, în ultimii ani, o înțelegere perfectă. Politicienii alimentează constant sateliți ai televiziunilor de știri cu bani publici pentru servicii fictive sau la suprapreț, iar jurnaliștii uită că rolul lor e tocmai denunțarea unor astfel de practici. Rezultatul acestui mecanism e foarte convenabil pentru partide. Vorbăria politicienilor în medii protejate ia locul chestionării lor în conferințe de presă deschise, iar ziariștii ajung să-și sufoce publicul cu monologuri ministeriale găunoase și vorbe goale. Cât de departe se poate merge în complicitatea presă - politicieni și cât ne costă asta ne arată povestea banilor publici dosiți de partide în contracte confidențiale, reconstituită în acest episod de jurnaliștii Recorder care au documentat în ultimele luni subiectul: Cristian Delcea, Victor Ilie și Mihai Voinea. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Cristian Mungiu e pentru a patra oară în Competiția Oficială a Festivalului de la Cannes. De data asta cu „R.M.N.”, un film care a reușit până acum să nu-și lase vreun spectator indiferent. Construit, în cercuri concentrice, de la cazul Ditrău, un episod pe care l-am trăit intens în România în urmă cu doi ani, filmul face până la final o radiografie premonitorie a prezentului în care desconsiderarea celuilalt a ajuns să însemne război în Europa. În finalul acestui sezon On the record, regizorul Cristian Mungiu vorbește, de la Cannes, despre „R.M.N.”, despre nevoia de a-l asculta pe celălalt, ca temă de reflecție, ca și despre validarea cinematografică dincolo de scena unui festival. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

În timp ce lasă impresia unei dispute aprige pe cotele de impozitare, partidele de guvernământ își împart în aceste zile, în perfectă armonie, banii pentru investițiile locale cu care vor ieși peste doi ani să ceară voturi. Ca să nu-i se mai spună PNDL, mai vechiul program din vremea lui Liviu Dragnea a primit un nume nou, dar problemele lui esențiale rămân aceleași. Septimius Pârvu coordonează, la Expert Forum, programul legat de clientelism politic și monitorizează atent investițiile locale finanțate din bani guvernamentali. În acest episod, punem cap la cap tarele vechiului PNDL cu primele semne date de noul Program „Saligny” și încercăm să explicăm ce poate face fiecare dintre noi pentru a urmări cum se vor cheltui cele 65 de miliarde de lei înaintea următoarelor alegeri. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

În fața unei lumi așteptând cu răsuflarea tăiată mutarea care să împartă istoria între „înainte” și „după” 9 mai 2022, Vladimir Putin a ieșit la parada din Piața Roșie de la Moscova cu aerul epuizării. Mai vechiul obicei rusesc de a căuta viitorul în trecut a lăsat încă o dată prezentul cu nenumărate scenarii și prea puține perspective clare. Înaintează rușii în Ucraina sau așteaptă câteva luni ca noii recruți să ajungă pe front? Caută o cale de ieșire sau se pregătesc de un război lung și dur? Cum se transformă, ce pare să înțeleagă din acest război, dar și ce mai conduce azi Vladimir Putin explică, în acest episod, Armand Goșu: „El prezidează colapsul. Este sfârșitul – finalul unui imperiu care după sute de ani se prăbușește. Imperiile nu se prăbușesc frumos, imperiile nu se prăbușesc în liniște. Unele imperii se prăbușesc zgomotos, e deranj mare, e praf mult pentru vecini. Așa se va întâmpla și cu Federația Rusă. E un proces care va putea dura mai mulți ani de acum încolo. Să ne pregătim pentru ce e mai rău!” Conferențiar la Universitatea din București, Armand Goșu predă de aproape 20 de ani istoria politică a Rusiei și a Uniunii Sovietice, iar în anii ´90 a fost corespondent la Moscova pentru radio BBC. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Războiul a coborât și în subteranele internetului. Mii de computere din România sunt folosite intens de câteva zile în atacuri cibernetice asupra unor site-uri guvernamentale și baze de date. Obișnuite să amestece cuvinte goale ca să salveze aparențe, autoritățile statului nu reușesc să clarifice nici care e, în prezent, „armata cibernetică” a României, nici cât de capabili i-ar fi „cyber-soldații” să pareze un atac serios al unei rețele statale de hackeri îndelung pregătite. Cât de temuți sunt hackerii ruși și cât de departe se poate merge în războiul cibernetic explică, în acest episod, Bogdan Botezatu - director de cercetare în amenințări informatice la Bitdefender, una dintre cele mai puternice companii de securitate cibernetică din lume, creată în România. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Pe teritoriul oficial al Republicii Moldova, Transnistria e locul care păstrează încă statuile lui Lenin, face comerț cu o clonă a rublei și ține de 30 de ani în viață o pseudo-putere separatistă gata să fie activată la nevoie. Acolo s-a dat alarma, săptămâna aceasta, după o succesiune de explozii și focuri de armă anunțate în presa controlată de la Moscova. Sunt transnistrenii gata să-și riște viețile în război, spre satisfacția regimului Putin, sau caută deja soluții de scăpare? Despre bulele unei societăți aflate la mâna separatiștilor, dar și despre amploarea pe care curentul pro-Putin o ia zilele acestea în Republica Moldova vorbim, în acest episod, cu jurnaliștii Andrei Captarenco și Viorica Tătaru, realizatorii seriei de documentare „Dincolo de Nistru” la TV8 din Chișinău. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Cazul unui liceu în care comportamentul abuziv al unui profesor față de elevele sale adolescente a fost ascuns de întreaga cancelarie scoate la iveală minciuna, blazarea și autosuficiența în care se afundă, în România, una una dintre cele mai ruginite rotițe ale mecanismului numit stat: școala. După ani de abuz ignorat la Colegiul Tehnic „Simion Mehedinți” din Codlea, o investigație Recorder a pus autoritățile în situația de a deschide, în sfârșit, o anchetă. Doar că aflarea adevărului e ultima grijă a colectivului de profesori care refuză mai departe confruntarea cu realitatea. Coruperea de minori de la înălțimea catedrei de profesor e un adevăr dureros pe care nimeni nu pare că vrea să-l audă – nici în cancelarie, nici la inspectorat, nici la minister, nici în societate. Și totuși noi ne încăpățânăm să credem că măcar un elev va înțelege ceva din povestea reconstituită săptămâna aceasta de trei dintre jurnaliștii Recorder care au documentat subiectul: Isabela Pop, Andrei Udișteanu și Mihai Voinea. De la generația elevilor revoltați de minciună avem acum toate așteptările. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Tentația extremismului crește în Europa. Cu fiecare scrutin ca cel din Franța sau din Ungaria e tot mai vizibil că partidele naționaliste capitalizează rapid frustrările și sapă constant la temelia liberalismului democratic desenat în decenii în Uniunea Europeană. Or, democrații încă fragile, ca România, au găsit în Occident o ancoră. În lipsa ei, viitorul ar fi tot mai neclar. În România, cei care privesc cu nostalgie în trecut și cu speranță spre partidele extremiste nu sunt musai dintre perdanții tranziției. Sunt tineri care au trecut granița încă din adolescență, dar nu ca să învețe în Vest, ci ca să muncească acolo. Sunt oameni furioși și confuzi, gata să se agațe de un lider cu discurs inflamat doar pentru că înțelege cum să le vorbească. Cum se conturează până acum acest portret al votantului român cu înclinații extremiste, ce impact are păstrarea insulelor de sărăcie în societate, din interes politic, dar și cum se pot reinventa democrațiile explică în acest episod Dumitru Borțun, doctor în filosofie și profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Ocupate cu punerea în siguranță a viitorului politic al premierului, instituțiile României își fac tot mai puțin timp pentru siguranța cetățeanului oarecare. Mai ales când cetățeanul e jurnalist și a încurcat, prin demascarea plagiatului din teza de doctorat, poate unicul plan făcut anul acesta la Cotroceni: ascensiunea lui Nicolae Ciucă până la vârful puterii. Cazul Emiliei Șercan pune statul în fața imposibilității de a răspunde care a fost amestecul Poliției Române în încercarea de discreditare a unui jurnalist prin scurgerea pe internet a unor probe – fotografii private – dintr-un dosar penal. Dar, mai mult decât atât, pune instituțiile de forță în fața unei oglinzi în care se conturează deja un sistem gata oricând să-și înlăture adversarii. Cum se traduce tăcerea la nivel înalt în contrast cu valul de solidaritate din societate, dar și cum pune „cultura militarizată” stăpânire pe instituțiile din România, explică în acest episod Mona Dîrțu, jurnalist și editor al articolelor Emiliei Șercan. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

În ultimii 12 ani, Viktor Orbán a câștigat de trei ori puterea în Ungaria cu o majoritate covârșitoare. O forță greu de închipuit pe care a folosit-o abil să controleze procuratura, să uniformizeze presa și să înăsprească fricile sociale. De la înălțimea scenei sale de lider absolut, concurența politică părea imposibilă. Dar lucrurile sunt pe cale să se schimbe. Pe 3 aprilie, Ungaria are din nou alegeri. Iar de data asta victoria FIDESZ nu mai e, ca de atâtea ori, o certitudine. Cine i se opune actualului premier și cât mai crede societatea în retorica lui – când naționalistă, când de cazarmă – descifrăm cu jurnalistul de politică externă Balázs Barabás, corespondent RFI la Budapesta. În ecuația complicată a viitoarei puteri din Ungaria intră însă și maghiarii din România. Despre ei și despre fabrica de putere a FIDESZ, întinsă inclusiv în Transilvania, vorbește Zoltán Sipos, jurnalist de investigație la Átlátszó Erdély (Transilvania transparentă) din Cluj-Napoca. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Cu un război la graniță, știrile din ultimele săptămâni despre armata română sunt dezarmante: un militar a sfârșit sub șenilele unui tanc, un MIG-21 Lancer s-a prăbușit și unei santinele i-a fost furată mitraliera cu tot cu cartușe. Chiar dacă nu există, în prezent, vreo amenințare militară directă la adresa României, slăbiciunile armatei ne expun, ca societate, pe multe alte fronturi – de la neîncrederea în generali compromiși la valurile pe care le fac în online conspiraționiști cu trese și, mai departe, la Omerta unui sistem care și-a pătat, în ultimii ani, reputația. Care ar fi, realist, marile amenințări care ne pândesc astăzi și cât de pregătită e România să le răspundă pe mare, în aer sau pe uscat explică ofițerul în rezervă Hari Bucur-Marcu, expert internațional în politici de apărare și fost coordonator al Centrului de Studii NATO din București. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorderși susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

DISCLAIMER: Întrucât calitatea audio a acestui episod lasă de dorit, am transcris integral dialogul cu invitatul nostru. Găsiți podcastul în format text aici: https://bit.ly/3weRKmA Cât timp România încă deliberează de unde să înceapă să combată propaganda rusă, Kremlinul e în plină campanie de dezinformare, exersată cu ani înainte, inclusiv în online-ul românesc. În bule bine filtrate, acest pericol poate părea inexistent. Dar propaganda a trecut de mult de news feed-urile marilor rețele sociale și sapă acum adânc prin canale de mesagerie și prin comunitățile anti-sistem rămase, după ridicarea restricțiilor de pandemie, fără mesajul predilect al ultimilor ani. Cum s-au construit narațiunile strategice ale propagandei digitale ruse, cum se explică transformarea grupurilor online anti-vacciniste în grupuri putiniste și de ce SRI poate fi considerat, în bună măsură, responsabil pentru eșecul combaterii dezinformării în România explică, în acest episod On the Record, Corneliu Bjola – profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și coordonatorul Oxford Digital Diplomacy Research Group. Câteva idei din acest episod: Sursele propagandei. „Sunt trei surse mari, vectori de dezinformare. Una e cea dată de state ca Rusia. A doua – partidele politice care au învățat că minciuna dă rezultate electorale. Cam 30% din dezinformarea din statele democratice vine din partide. A treia – cetățeni care intră în acest joc fie pentru stimulente economice, fie pentru statut social. Deci când spunem că propaganda se termină cu Rusia trebuie să ținem cont că celelalte două elemente rămân în continuare în mijlocul nostru.” Replierea anti-vacciniștilor. „Ce am observat e că, în ultima lună, s-a produs o repliere a grupului de anti-vacciniști, s-au mutat spre putiniști. În lumea anglofonă, am văzut asta în Australia, am văzut în UK, am văzut în SUA. Gruparea anti-vaccinistă din România a crescut foarte mult, dar uitați-vă la discursul inițial. Vorbeau de «globaliști», de «progresiști». Dacă îi întrebi ce înseamnă asta habar n-au. Sunt termeni pe care îi folosește dreapta americană mai radicală, însă mesajele au fost traduse și au început să fie diseminate la interval de câteva zile. Acum, pandemia s-a cam diluat, dar s-a creat o comunitate care are identitatea ei, o comunitate anti-sistem care se transformă și care nu cred că va dispărea foarte ușor.” Eșecul SRI. „În țările baltice, în Marea Britanie, s-au creat structuri care reușesc să controleze dezinformarea. În Anglia, s-a lucrat profesionist. Au fost încercări ale Rusiei de a sabota campania de vaccinare cu Astra Zeneca și au fost înăbușite în fașă. Să vezi (în România, n.red.) o campanie de vaccinare care a plecat bine și pe urmă să clacheze așa de rapid – și din cauza dezinformării masive –, iar la tine, SRI, care aveai niște atribuții în treaba asta, niciun cap n-a picat... Dar bugete au. Ce văd eu, cu ochiul meu de academic, în spațiul românesc online, mă sperie. Păi, dacă mă uit eu și văd, SRI care are 1.000 de oameni și buget ce păzește? On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorderși susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Încordarea, cu un război la graniță, știrile alarmiste și neîncrederea împing încet România în pragul isteriei. Vestea scumpirii carburantului la o benzinărie din Bihor s-a răspândit miercuri noaptea ca focul. Din calea lui, șoferii au fugit făcând cozi imense la pompă. Cu o săptămână înainte, Bulgaria trecuse printr-o noapte similară. Cozile panicii și ale dezinformării, ca și cele ale solidarității și responsabilității vor rămâne cu noi săptămâni, poate luni de acum înainte. Tensiunii publice nu i se poate răspunde coerent decât recurgând la rațiune, la date, la context. De unde vin scumpirile și cât de departe pot merge, ce efecte ale războiului din Ucraina ar fi de așteptat în România și cât de necesar ne e azi un plan financiar al fiecăruia pentru zile de criză explică Cristian Păun, profesor universitar la Facultatea de Relații Internaționale a Academiei de Științe Economice din București. Câteva idei din acest episod: „Benzinăria” numită Rusia. Suntem într-un conflict care apasă și pe niște pârghii economice, într-un război care s-a alimentat din economie. Rusia a vândut resurse lumii civilizate, a acumulat acele resurse și și-a finanțat un arsenal de luptă cu care acum vine și face pe marele zmeu. În față e benzinărie, în spate e fabrică de cartușe. Nu merge așa. Un plan personal de criză. Mă gândesc foarte serios în perioada asta să am o rezervă. Banii aceia trebuie să fie lichizi pentru că am observat de la ucraineni că sistemul bancar cade. O mică sumă în valută, o mică sumă în lei care să-ți asigure măcar o săptămână de supraviețuire pentru tine și familia ta, dacă nu o lună, ar trebui să fie la îndemână. Apoi, da, trebuie să ai niște bani pe card. Nu-mi cumpăr un un apartament pe care să îl închiriez, nu-mi schimb încă mașina, că nu e momentul. Costuri în contul sancțiunilor. Cu toții vom avea un cost. Dar trebuie să punem în balanță acest cost cu celălalt cost – ai un bătăuș la ușă și singura modalitate de a-l face să nu-ți intre în casă este asta: să îi tai resursele cu care își cumpără bâta.. Lovitura economică fatală. Iminența unei insolvabilități a Rusiei este pe masă. Deja nu-și mai plătesc datoriile externe, deja nu mai au valută în conturi băncile, nu mai au lichiditate, au o inflație în creștere, au o depreciere în creștere. Nu cred că mai rezistă mult. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorderși susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

În urmă cu o săptămână, Vladimir Putin începea un război pentru propria glorie. Antrenată în decenii să creadă într-o realitate diformă, adesea răsturnată, o bună parte din societatea rusă își apără încă președintele, deschis sau prin tăcere complice. Dar nu toți rușii gândesc și simt la fel. Există o parte a Rusiei, atât cât e, încercată de tristețe și de rușine. În locul „operațiunii militare speciale” această mică Rusie spune răspicat „război” și „cruzime”. În locul salvatorului închipuit vede un dictator în stare nu doar să ucidă, ci și să își trimită propriul popor la moarte. Pentru că niciun război nu poate fi explicat, am ales să vă arătăm azi gândurile și mărturiile unor oameni în al căror pașaport scrie, ca o povară a prezentului, „cetățenie rusă”. Dar înainte de a-i asculta, trecem prin Kiev, acolo unde o echipă de jurnaliști Recorder a trăit o noapte apăsarea și necunoscutul războiului, alături de ucraineni, într-un adăpost subteran. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorderși susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

În timp ce armata lui Vladimir Putin atacă Kievul cu tancuri, rachete și mii de soldați, zeci de milioane de oameni ridică steagul Ucrainei în semn de solidaritate. Dar foarte, foarte puțini dintre ei o fac între granițele Rusiei. Kamil Churaev (46 de ani) e unul dintre cei puțini. În dimineața primelor bombardamente a ieșit în orașul Ufa cu o pancartă: „Nu vă războiți cu Ucraina!”. Prea puțini i s-au alăturat. Dar Kamil Churaev nu și-a pierdut nici speranța, nici curajul de a spune cu voce tare ce simte și ce gândește despre Vladimir Putin. Ce urmează e manifestul său trimis redacției Recorder. Emoția care îi înoțește vorbele e atât de puternică încât am ales să publicăm integral mesajul așa cum a fost ne-a fost transmis, în limba engleză. Pe parcursul corespondenței noastre, i-am sugerat lui Kamil Churaev că îi putem păstra anonimatul și chiar distorsiona vocea câtă vreme poliția Federației Ruse înăbușește cu brutalitate orice formă de protest din aceste zile. Ne-a răspuns că nu e nevoie. „Încerc să folosesc fiecare posibilitate de a face ceva ce ar putea ajuta”, ne-a scris. „Dacă veți publica, vă rog să îmi dați numele și vocea. Anonimul e un om fără chip în care nu poți avea totală încredere.” Mai multe despre ce gândesc și ce simt cetățenii ruși din interiorul și din afara granițelor, în aceste zile, vă spunem vineri, într-un nou episod On the Record. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Ceea ce părea inimaginabil în Europa de decenii, s-a produs într-o dimineață de joi. Războiul a început pe întuneric, cu câteva explozii în Kiev. În scurtă vreme, întregul cer al Ucrainei s-a aprins sub lumina înfricoșătoare a rachetelor rusești. Răsăritul a lăsat la vedere clădiri fără ferestre și oameni fără speranță. În zgomotul sirenelor, ucrainenii s-au văzut nevoiți să ia pe loc decizia de viață și de moarte pe care o tot amânaseră: rămân sau pleacă? Armata lui Putin a atacat Ucraina din toate părțile după o noapte lungă la capătul căreia lumea noastră din estul Europei a încetat să mai semene cu ce știam. Refacem ultima noapte de pace, dar și prima dimineață de război cu jurnalistul Mircea Barbu, corespondent al ziarului „Libertatea” în Ucraina. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Ultima țară din Uniunea Europeană la consumul de carte s-a procopsit, în 2022, cu o lege pentru o zi națională a lecturii.  La prima celebrare, pe 15 februarie, parlamentarii s-au strâns în aule, iar primari cu banderole tricolore au luat școlile la pas. La ordin de ministru, elevii au deschis la oră fixă cărți aduse de acasă, iar rețelele sociale au consfințit solemn înclinația profesorului român pentru cosmetizarea realității. Care sunt mizele financiare ale acestor zile festive, dar și cum ajunge fariseismul politic până la plagiat în textul unei recomandări de carte, de ziua națională a lecturii, aflați, în acest episod On the record, într-un dialog cu Alexandra Tănesescu, fondator și redactor-șef al publicației online Cultura la dubă. Câteva idei din acest episod: Indiferența prezidențială. „Am scris un mail către Administrația Prezidențială, pentru o recomandare de carte, dar din păcate nu am primit niciun răspuns. Spun «din păcate» mai ales pentru că vorbim despre un profesor și despre un om care aproape la fiecare discurs public vorbește de importanța educației și care are acest program «România Educată». Dacă țin cont de faptul că premierul a răspuns, poate un consilier de la Cotroceni ar fi avut timp să ne răspundă. Nu cred că a fost un refuz conștient, ci mai degrabă indiferență.” Evenimente de bifat. „De fiecare dată când se adoptă o lege dedicată unei zile naționale, această lege le permite instituțiilor publice să acceseze niște fonduri suplimentare din bugetele publice. De exemplu, Ministerul Culturii a sprijinit demersul Muzeului Național al Literaturii, a sprijinit un eveniment de la BCU unde s-au adunat ei între ei - miniștri, primar, inspectori școlari. Instituțiile publice fac aceleași simpozioane, iar pentru independenți aceste forme de finanțare sunt de supraviețuire. An de an, se dau acești bani și nu rămânem cu nimic.” Plagiat de ziua lecturii. Fost ministru al Culturii explică de ce și-a copiat textul recomandării de pe copertă: „Când am scris eram într-o ședință și trebuia să scriu repede și la obiect.” On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Un partid anti-sistem ridicat din activism civic intră, în 2016, în Parlament. Protestează când în stradă, când de la tribuna oficială, dă speranță unei generații pentru care mai vechea politică se epuizase, crește, adună voci credibile, dar odată ajuns la putere se fisurează tot mai mult, în ciuda discursului public de fuziune și unitate. Un partid care pierde, în doi ani, peste un milion de voturi, iar în sondaje continuă să scadă. Așa s-ar scrie fragmentar istoria USR văzută din afară. Un ochi aruncat în interior, însă, poate da aceleiași povești alte contururi. Radiografia declinului USR, în care demisia lui Dacian Cioloș e doar un punct vizibil, vine de la Valeriu Nicolae - activist civic pentru drepturile omului, consultant în comunicare, fost secretar de stat în Guvernul Cioloș și rămas, după renunțarea la politica de partid, simpatizant declarat al USR. Câteva idei din acest episod: USR în România reală. „În rural, USR-ul e dincolo de catastrofal. Zdrobitoarea majoritate a liderilor USR sunt oameni foarte inteligenți care au fost tot timpul în clasa de mijloc sau de sus și nu sunt deloc confortabili în zone sărace. Ei sunt confortabili la birourile lor, în Parlament, în țoale de firmă și cam atât. După ce am plecat din PLUS, mi-au zis «Hai, ajută-ne cu campania din Ferentari!» Ok. Și vin oameni în tricouri «Fără hoție». Să merg în ghetou, unde 70% dintre adulți au fost în pușcărie, cu oameni îmbrăcați în tricouri «Fără hoție». Am zis: «Sunteți sănătoși la cap?»...” Găștile și puterea. „La guvernare, USR-iștii au fost scoși vinovați pentru tot. Și n-au știut să răspundă. De ce? Pentru că ei erau în tabere – tabăra Voiculescu, tabăra Ghinea, tabăra Cioloș, tabăra Coliban... Logica asta de competiție continuă i-a dus în gaura în care sunt.” Oameni noi. „Problema partidului nu e să-și mențină grupul ăla de oameni pe care deja îi are. Problema e că ei nu mai sunt atractivi pentru oameni mai buni ca ei, care să le mai aducă public, care să inspire pe cineva. (...). Angela Cristea, fosta ambasadoare a Uniunii Europene la București, un comunicator foarte bun și director de comunicare la Comisia Europeană, a vrut să intre în USR. A așteptat vreo două luni până să primească aprobare. Și după aia au mai trecut luni și nimeni nu îi cerea niciun fel de ajutor.” Transparență și nu prea. „Ca parlamentar, poți să iei 14.010 lei lunar, pe semnătură, pentru hârtii, benzină, tonnere la cabinet. E foarte, foarte urât că parlamentarii noștri, oameni care ar trebui să fie atenți cu banul public, iau aproape toți, la blană, banii ăia. Drulă a fost ministru, da? A avut un cabinet ministerial foarte mare. În același timp, Drulă – care-i milionar și care era ministru cu un salariu foarte bun și cu un buget foarte bun pentru cabinetul ministerial – a încasat, în medie, 12.000 de lei lunar de la Parlament, pe semnătură. Nu zici tu că trebuie să cheltuim banul public cu temperare? În plus, el are colegi care nu accesează banii ăia sau care explică foarte detaliat cum cheltuiesc fiecare ban.” On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Un anunț de la microfonul Pentagonului, acela că 1.000 de soldați americani instruiți pentru reacție rapidă vor fi mutați în zilele următoare în România, a stârnit indignarea Federației Ruse. Ca răspuns au venit deocamdată doar declarații politice, dar, cu fiecare mișcare a lui Vladimir Putin, occidentalii sunt tot mai convinși că Moscova se pregătește de război. Trăiesc însă cu aceeași convingere și ucrainenii flancați deja de câteva săptămâni, la graniță, de peste 100.000 de soldați ruși? Despre temerile lor reale, dar și despre radicalizarea inevitabilă a unei societăți aflate deja într-un război psihologic vorbește azi jurnalistul și politologul ucrainean de etnie română Marin Gherman. Cât timp Ucraina își învață cetățenii unde să se adăpostească și copiii cum să se ferească de explozibil, în Rusia convoaie miliare își fac în continuare drum spre graniță. Dar nu toți rușii ar fi, într-un eventual război, în corul președintelui lor. Fotografia unei Rusii cum nu se vede la televizor vine de la Victoria Borodin - jurnalist de investigații la Ziarul de Gardă din Chișinău, care și-a petrecut ultima săptămână în Rusia. Câteva idei din acest episod: Opozanții lui Putin. „Am petrecut mai multe zile, săptămâna aceasta, în Rusia cu un activist de opoziție. Mi-a zis un lucru care pe mine m-a mirat. Cum că, în cazul unui eventual conflict, mulți dintre prietenii lui sunt gata să treacă de partea Ucrainei, să lupte de partea Ucrainei.” Planuri de emigrare. „Tinerii pleacă masiv din Rusia. De exemplu, cineva m-a rugat să îl ajut cu informații despre cum ar putea să obțină pașaportul românesc. El, având rădăcini românești, vrea să obțină pașaportul românesc pentru a pleca din Rusia.” Rezistența civilă din Ucraina. „Întrebarea este cât timp va reuși armata ucraineană să opună rezistență până când fie comunitatea internațională va reacționa, fie ucrainenii se vor organiza – deja sunt pregătiri de acest gen în fel de fel de unități de apărare alternativă forțelor armate profesioniste. Eu sunt încrezător în faptul că nu va fi un război prea ușor pentru Rusia.” Radicalizarea. „Din 2014, în Ucraina s-a trezit un sentiment civic extraordinar. Desigur, vorbim și de reizbucnirea sentimentelor naționaliste. Iar aceste sentimente au acum ca bază un dușman extern care este Rusia. Nu știu dacă a vrut Putin sau nu, dar a reușit coalizarea identității etnice ucrainene. În vreme de război, naționalismul devine o chestie esențială pentru o națiune.” On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Într-o societate ca un arc gata să sară, coaliția de guvernare și-a pus toată priceperea într-o dispută confuză. Două săptămâni, ministrul Energiei s-a războit cu furnizorii de gaze și de energie electrică fără ca statul să poată spune nici acum câte facturi din ultimele luni au fost calculate greșit și câte sunt, prin prețurile mai mari, consecința unor politici proaste. Un spectacol politic al opozanților aflați, de fapt, la putere a ocupat agenda și ecranele.  O nouă ordonanță a fost prezentată public ca soluție salvatoare. În realitate, e un plasture pentru două luni: februarie și martie. Facturile din ianuarie vor fi calculate cu vechile prețuri, iar pentru ce urmează din aprilie Guvernul are doar scenarii. Cum a ajuns România să se comporte iar „ca o găină fără cap”, de ce o ordonanță a supercompensărilor nu e suficientă pentru a rezolva problema prețurilor la energie, dar și cum poate profita extremismul de temerile sociale amplificate în aceste zile explică Sorin Ioniță, analist, expert în politici publice şi președintele think tank-ul Expert Forum. Câteva idei din acest episod: Paradoxul politic. „În ultimele săptămâni nu există guvernare. L-au lăsat pe domnul Ciucă acolo, dar toată lumea e în Opoziție. Avem un guvern de coaliție care se opune lui însuși, e guvernul de Opoziție.” Ordonanța-plasture. „Ordonanța supercompensărilor e un plasture bugetar, dar tu nu faci nimic în a rezolva cauza internă a crizei care este faptul că nu ai destulă energie – pentru că nu ai făcut nimic timp de 10 ani, ai descurajat investitorii străini, ai furat dividendele companiilor românești producătoare cu care se puteau face investiții.” Costul imprevizibilității. „Statul român are în mână – decisiv – producția de electricitate și, în mare parte, de gaz. Deci, când se scumpesc aceste produse, banii în plus se duc la stat. Când vine dl Ciucă să spună «Plafonăm prețurile» asta înseamnă că reduci veniturile unor companii predominant de stat. Practic, muți banii dintr-un buzunar în altul. Sau îi lași cu prețuri mai mari, dar le iei banii și îi pui în subvenții. Până la urmă sunt tot banii noștri și dacă-i gestionăm prost și imprevizibil aici este pierderea netă. Imprevizibilitatea ne creează costuri.” On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Un an și mai bine, o redacție independentă cere și urmărește atent digitalizarea tezei de doctorat a unui ministru. Lucrurile se mișcă lent, birocratic, invers proporțional cu saltul doctorului în științe militare de la treapta de ministru la cea de premier. Un jurnalist de investigație care a cercetat zeci de teze fraudate dă apoi vestea: Nicolae Ciucă, atunci șef de batalion militar, acum șef al Guvernului, a plagiat în lucrarea de doctorat. Jurnalistul e Emilia Șercan, redacția – PressOne. Subiectul – unul dintre cele mai bine documentate din ultimele luni. Și totuși, ca la comandă, televiziunile de știri aleg să-l ignore. Ce omite premierul Ciucă în răspunsul său public, câți miniștri cu suspiciuni de plagiat mai sunt azi în Guvern, dar și de unde acest blat al televiziunilor cu politicienii explică Emilia Șercan, autoarea investigației. Câteva idei din acest episod: Sistemul. „M-am prezentat la poartă să fiu preluată pentru că, Universitatea Națională de Apărare fiind unitate militară, nu te duci să te plimbi cum vrei și erau doi domni care m-au așteptat. Era în 2019. Se prezintă unul dintre domni care-mi spune că e șeful structurii de securitate de la UNAp. Mi l-a prezentat pe celălalt domn care era adjunctul. Ne-am dus până la sala de lectură, iar cei doi domni au rămas în sala de lectură – unul în fața mea, celălalt în spatele meu – și mai erau doi bibliotecari care stăteau drepți, lângă un pupitru, fără să se miște.” – min. 9.08 Provocarea. „Cercetarea empirică pe care premierul o invocă – experiența sa din teatrele de operații – nu există în teza sa de doctorat. Eu îl provoc pe premierul Nicolae Ciucă să își facă publică teza de doctorat. Pentru că atunci orice persoană ar putea să citească și să vadă dacă această experiență invocată a fost valorificată în conținutul tezei și mai ales cum a fost valorificată.” – min. 23.02 Suspiciunile. „Cel puțin doi miniștri ai actualului Guvern vor avea motive să dea niște explicații legate de lucrările lor științifice în viitor.” – min. 35.30 On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Numire, rătăcire în detaliile întunecate ale propriului trecut, demisie. Aceasta este scurta istorie a mandatului de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării al liberalului Florin Roman – autor incert al unei lucrări de cercetare dispărute, semnatar al unei teze de disertație în care jurnaliștii de la „Libertatea” au descoperit 10 pagini identice cu ale unui suport de curs și pretins licențiat al unei universități de top. În ultimul episod din acest sezon „On the Record”, reconstituim săptămâna retragerii lui Florin Roman din Guvern după doar 20 de zile de mandat. Urcăm treptele deconspirării CV-ului său, așa cum le-a văzut și le-a trăit jurnalistul Răzvan Luțac, unul dintre cei trei autori ai seriei de investigații despre trecutul academic al lui Florin Roman. În final, explicăm de ce filtrele anti-plagiat funcționează, dar nu pe de-a întregul în România, într-un dialog cu profesorul universitar Mircea Dumitru, membru al Academiei Române. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Avertismentele insistente că rușii sunt la un pas de a invada Ucraina au împins Occidentul la o încercare de negociere după aproape o lună de criză în Europa de Est. O conexiune video securizată a legat marți, timp de două ore, Casa Albă de reședința prezidențială de la Soci, iar televiziunea rusă a livrat lumii un scurt schimb de amabilități între Joe Biden și Vladimir Putin.  Dacă zecile de mii de soldați ruși aduși la graniță vor trece sau nu în Ucraina rămâne incert. Pe moment, Vladimir Putin ia drept provocatoare întrebările care pomenesc invazia, iar Joe Biden le frânge entuziasmul care credeau că americanii ar fi dispuși să riposteze cu trupe. Rămâne, așadar, pe masă un pachet de sancțiuni economice deloc ușor de suportat dacă rușii vor trece de la amenințare la război. Dar și riscul unui conflict armat la o aruncătură de băț de România. Ce urmărește Vladimir Putin, cum s-a pregătit Occidentul să îi răspundă și de ce nu vom vedea prea curând soldați occidentali apărând cu pușca în mână teritoriul Ucrainei explică Armand Goșu, cercetător în istoria Rusiei și conferențiar la Universitatea din București, unde predă cursuri despre politica spațiului ex-sovietic. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Tocmai când ne pregăteam de o vacanță liniștită, pandemia și-a luat un scenarist mai bun decât ar putea găsi omenirea. Și, ca într-un serial ajuns doar la capăt de sezon, buletinele de știri din toată lumea au dat vestea pe care nimeni n-ar mai fi vrut să o primească: a apărut Omicron, a cincea variantă îngrijorătoare a coronavirusului. Povestea Omicron începe oficial în Africa. De la o zi la alta, tot mai multe țări europene îi dau, însă, de urmă, între granițele lor. O variantă mai contagioasă decât Delta, cea care a lăsat în urmă milioane de morți. Când e de așteptat să vedem un val al Omicron și în România, cât ar mai putea fi prevenit și cum se anunță vacanța de sărbători sub amenințarea noii tulpini pandemice ne spune cercetătorul Octavian Jurma, autorul celor mai riguroase prognoze de până acum legate de evoluția pandemiei în țara noastră. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Pe 25 noiembrie 2021, România s-a întors în timp. După șapte decenii are din nou un general prim-ministru. Pe Nicolae Ciucă îl știm de acum. E la a doua desemnare, căci, în ciuda anomaliei de a avea un general șef de guvern pe timp de pace, indignarea societății n-a fost atât de mare cât să-i schimbe președintelui Klaus Iohannis opțiunea. Dar, în spatele generalului, se aliniază în acest guvern politicieni care au stârnit - și nu demult - valuri imense de indignare, în stradă. Acum, și ei au depus jurământul. De peste 20 de ani cu ochii pe politică și pe societate, jurnalistul Liviu Avram, redactor-șef adjunct la „Adevărul”, explică în acest episod „On the Record” cum a ajuns toată puterea din România în mâna unei coaliții în care PNL și PSD stau la aceeași masă, dar și cum mocnește, în plan secund, furia electoratului mințit. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

În vreme ce în România negocierile se îndreaptă spre același nume de premier desemnat și acum o lună, Bulgaria respiră cu speranță după al treilea rând de alegeri parlamentare anticipate într-un singur an. „Continuăm Schimbarea”, un partid apărut de numai câteva luni, dar cu doi lideri charismatici școliți la Harvard, a câștigat scrutinul de duminică. Kiril Petkov și Asen Vasilev l-au învins pe Boiko Borisov, după un deceniu în care fostul premier și-a convertit în bani puterea politică, dar și după luni de proteste la care, în ciuda pandemiei, bulgarii au ieșit să-i ceară demisia. Aruncăm o privire peste graniță ca să înțelegem de ce sunt bulgarii supărați pe politicienii lor, dar și ce efecte poate avea o criză politică întinsă pe aproape un an. Jurnalistul Georgi Gotev, senior editor la Euractiv, ne traduce în românește politica bulgărească și explică de ce ultimele alegeri dau și cea mai mare speranță că, de data asta, criza va fi depășită. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Cât timp partidele își reașază scaunele la masa puterii, Recorder a arătat zilele trecute cât de șubredă e Poliția Română în spatele etichetei de instituție de forță. Surprinzător sau nu, în România, tocmai cei care ar trebui să ia urma falsurilor umblă cu falsuri. Și își falsifică propria pregătire fizică și tactică - singurul scut pe care o societate îl poate pune între oameni onești și infractori. Dincolo de amuzament sau de indignare, această lipsă de încredere a polițiștilor în propria pregătire și în instituția în care lucrează susține, ca un colos invizibil, neîncrederea tot mai accentuată a întregii societăți în poliție. Dacă mai există o ieșire din asta, câtă vreme cei mai mulți dintre polițiști se tem să vorbească, explică Andreea Pocotilă, autoarea investigației „Poliția Română în misiune de autodistrugere”. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

În România, pare că asistăm de ceva timp la falimentul termoficării în marile orașe. Ca în fiecare an, primarii s-au năpustit la Guvern să ceară bani ca să treacă iarna. Și tot ca în fiecare an, miniștrii reinventează apa caldă: scormonesc prin Fondul de rezervă pentru sute de milioane, dar fără vreun plan coerent de viitor. Peste tot în Europa și în lume, sistemele centralizate în care s-a investit sunt considerate cele mai bune soluții pentru orașe. Avem o astfel de poveste și în România. Cele mai multe sunt, însă, exemple de incompetență, politizare și pierderi. Se mai poate vorbi de soluții ale viitorului într-o astfel de criză? Ce poate face cu adevărat Guvernul și ce ne rămâne de făcut fiecăruia dintre noi când administrația ratează explică, din iureșul summitului climatic de la Glasgow, Răzvan Nicolescu. Expert în energie, Răzvan Nicolescu a plecat de la conducerea unei importante companii multinaționale în care era partener și a înființat recent Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Două luni de zbateri politice au, deocamdată, același rezultat: fraze vagi cu aer de declarații cifrate, cuvinte rostite apăsat, dar a căror înșiruire nu duce nicăieri. Și, peste toate, un președinte tăcut, aproape absent. Din colțul său de țară, președintele Klaus Iohannis s-ar putea vedea câștigător absolut al acestor luni. Are un partid loial pe care îl va ține la Putere, fie și într-un guvern minoritar. Are un soldat la partid și un comandant la Palatul Victoria. Are, chiar și prin intermediari, putere în Opoziție. Are statul. Doar că e vorba de același stat declarat deja eșuat. Despre puținele opțiuni de ieșire din criză, dar mai ales despre lacunele figurii prezidențiale care ar fi urmat să readucă meritocrația în administrația din România stăm de vorbă cu politologul Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice de la Universitatea din București, fost consilier al președinților Emil Constantinescu și Traian Băsescu și deputat european timp de zece ani. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Sutele de oameni care mor zilnic la Terapie Intensivă ne obligă să ne întrebăm cum s-a ajuns aici. Iar unul dintre răspunsuri a fost, în tot acest timp, sub ochii noștri. O avalanșă de minciuni pe ecrane, dublată de cinismul autorităților, a încețoșat minți și a înălțat un zid insurmontabil de neîncredere. Multă vreme nesancționate, emisiuni de dezinformare de pe posturi naționale au făcut rating și au legitimat voci antivacciniste care ar fi putut rămâne obscure. Așa ne-am ales în România cu o nouă academie: a ticăloșiei, cum o numește Mircea Toma. Fost jurnalist, doctor în psihologie și, de puțină vreme, membru al Consiliului Național al Audiovizualului, Mircea explică, în acest episod „On the Record”, cum se face că amenzile pentru minciuna de pe ecrane încep abia acum să curgă. Un dialog din care reiese cât se simplu poate face orice telespectator o sesizare la CNA (https://bit.ly/3GewHmS) și în ce măsură poate fi și azi sancționat conținutul din online care dezinformează. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

O cameră video montată la piept i-a reținut bătăile inimii colegului nostru Victor Ilie, la capătul mai multor luni în care s-a infiltrat într-o rețea de afaceri cu bani publici a Bisericii Ortodoxe Române. Așa a ieșit, involuntar, și primul portret audio al unui jurnalist de investigație. „Clanul Marelui Alb” e primul documentar jurnalistic care intră în măruntaiele corporației ignorate de controalele statului laic, dar ridicate exact pe nesupunerea față de regulile lumești. Recorder a trecut de zidul gros care adăpostește deopotrivă corupția, traficul de influență și obediența, sub o identitate falsă. A făcut-o, însă, în numele adevărului. Protagoniștii investigației, filmați cu camera ascunsă, au fost înlăturați din funcțiile publice și din ierarhia bisericească. Patriarhia îi reneagă și sugerează că ar fi acționat pe cont propriu. Dacă această rețea era doar un caz izolat, ce spun preoții de rând și de câte ori a încercat Recorder să stea de vorbă cu însuși Patriarhul Daniel despre aceste practici explică Victor Ilie, autorul investigației „Clanul Marelui Alb”. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

După o vară liniștită, România a intrat în cel mai înfricoșător scenariu de la începutul pandemiei. Cu 15.000 de noi infectări în fiecare zi, Urgențele sucombă, iar pacienții în așteptare își împart, pe holuri, aceeași mască de oxigen. Așa arată realitatea în cele mai fierbinți puncte ale prezentului – în secțiile de Terapie Intensivă și în Urgențe. O realitate ignorată de cei mai mulți și care stă să împingă spitalele din România dincolo de limita suportabilității. Cât se poate agrava situația pentru toți bolnavii, nu doar pentru cei de COVID-19, și ce poate obține, realist, România din activarea mecanismului european de protecție civilă explicăm azi într-un dialog cu medicul Bogdan Tănase – managerul Institutului Oncologic din București și președintele Alianței Medicilor. Încercăm să recompunem totodată atmosfera din secțiile COVID-19 cu doctorul Diana Cimpoeșu și cu asistenta ATI Mariana Luceanu. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Trecut de propriul congres, partidul care guvernează România în pandemie și președintele său se pregătesc acum de un lung interimat la guvernare, ca și cum știrile despre sutele de oameni care mor sau despre miile de infectări în fiecare zi nu i-ar privi direct. Traversăm deja de o lună o criză politică pe care am fi putut-o evita și dincolo de care se văd acum colții prădătorilor politici: primarii unor administrații falimentare de a căror bunăvoință depind liderii de partid și, în final, guvernarea.  De ce un guvern minoritar e mai probabil, în acest moment, decât o coaliție majoritară îndelung negociată, dar și care ar putea fi soluția rapidă, dacă PNL va renunța la pretenția de a-l reimpune pe Florin Cîțu la vârful guvernului, explică Cristian Pîrvulescu, analist politic și decanul Facultății de Științe Politice a Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

În  urmă cu un an, România își alegea primarii. Puțini îndrăzneau să-și închipuie, înainte de ziua votului, cât de mulți tineri din marile orașe aveau să-și descopere interesul pentru politica locală. Și cât de categoric avea să piardă Gabriela Firea Bucureștiul. Capitala dădea atunci un vot împotriva tupeului zgomotos și intra, pentru prima dată, pe mâna unui fost activist civic. Dar valul de speranță s-a risipit destul de repede. Ce s-a ales de „noul București”, dar mai cu seamă ce fel de primar a arătat în acest an Nicușor Dan că poate să fie încercăm să descifrăm cu Irina Zamfirescu. Irina e coordonator de programe la ActiveWatch România și unul dintre activiștii care monitorizează îndeaproape deciziile administrației locale în Capitală. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

În anul care a trecut, rețelele sociale au câștigat peste 1 milion de români. Azi, mai mult de 12 milioane de oameni își iau, în România, informațiile din social media și tot acolo își formează opiniile. Fiecare stă, în medie, 2 ore pe zi pe platformele online, acceptând tacit statutul de consumator dictat de algoritmi. Iar din meniul zilnic n-au cum să mai lipsească informațiile înșelătoare sau false. De ce știrile false circulă online de șase ori mai repede decât cele veridice, cât ne-ar putea ajuta inteligența artificială să le deosebim și cum se feresc de manipulare oamenii atenți la puterile algoritmilor explică, în acest episod, Constantin Vică și Sintia Radu. Constantin Vică e director adjunct al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și coordonatorul masteratului de Etică Aplicată în Societate, Afaceri și Organizații de la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Fost jurnalist, Sintia Radu e acum expert în comunicare în tehnologie, la Washington. Acest episod a fost realizat cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Reprezentanței Comisiei Europene în România. Recorder își asumă integral veridicitatea informațiilor prezentate, precum și responsabilitatea pentru documentarea și publicarea lor.

Al doilea an școlar din pandemie a început cu teamă și bucurie deopotrivă. Dar înainte ca viețile copiilor să-și regăsească vechiul ritm, întoarcerea în online în cel mult o lună e dată ca certitudine în mai toate școlile din marile orașe. Un scenariu care ar îngropa încet nu doar performanțele școlare. Mai pot suporta copiii încă un an cu școlile închise? Și dacă nu, ce putem face toți ca educația online, chiar și temporară, să fie ultima opțiune în această toamnă? Vă propunem, în acest episod On the Record, o schimbare de perspectivă: de la teama de infectare la responsabilitatea cu care îi putem proteja pe copii de COVID. Ne-o dă doctorul Mihai Craiu, șeful secției de pediatrie și pneumologie a Institutului pentru Sănătatea Mamei și Copilului din București și omul din spatele paginii online Spitalul Virtual pentru Copii. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

La nici un an de la alegeri, partidele sunt din nou în conflict unele cu altele și toate în război cu realitatea. În numai o săptămână, USR PLUS a ieșit de la guvernare, a semnat o moțiune de cenzură împreună cu AUR și a confirmat, în Parlament, o bănuială mai veche a electoratului său: că PNL și UDMR păstrează în continuare relații strânse cu PSD. E azi întreaga societate într-o degringoladă politică doar ca Florin Cîțu să poată prelua, pe 25 septembrie, puterea în partidul său? Iar dacă o câștigă câtă vreme o poate păstra? E timpul pentru o privire lucidă în interiorul PNL, dar și pentru recursul la memorie. Cât ne arată trecutul recent că se poate prelungi criza guvernamentală și mai cu seamă care se anunță a fi deznodământul explică, în acest episod, Adriana Săftoiu - fost deputat PNL și purtător de cuvânt la Palatul Victoria în timpul guvernării Convenției Democratice. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

În timp ce Guvernul vinde dozele de vaccin, cu ochii pe raportările tot mai încurajatoare de la ora 13.00, la celălalt capăt al continentului virusul se upgradează. De la Alpha a ajuns, în câteva luni, la Delta, cea mai contagioasă formă de până acum. Și nu se oprește aici. În Marea Britanie n-a fost nevoie decât de două săptămâni ca numărul cazurilor noi să explodeze. Apoi, ca într-un schimb de ilustrate, primele vacanțe au început să poarte noua tulpină prin toată Europa. Portugalia și-a izolat capitala, Grecia testează din nou turiștii la graniță, iar politicienii germani își avertizează cetățenii că ignorarea variantei Delta ar fi o gravă eroare. Vestul își face deja planuri pentru a treia doză de vaccin, în toamnă. Contrar previziunilor optimiste de acum câteva luni, România e azi o țară cu 10 milioane de nevaccinați, complet descoperiți în fața oricărei tulpini de coronavirus. Putem evita oare o nouă criză sanitară în toamnă? În ultimul episod On the Record din sezonul al treilea, încercăm să înțelegem dimensiunea acestei noi amenințări cu Octavian Voiculescu, doctor în neuroștiințe și cercetător la Universitatea Cambridge. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

După doi ani de amânare, o idee așteptată de privații din Sănătate devine realitate. De luna viitoare, spitalele private vor interna pacienți decontând de la stat costul oficial al serviciilor medicale și adăugând o sumă suplimentară suportată de pacient. Ceea ce a început Guvernul Dăncilă continuă, astfel, Guvernul Cîțu, printr-o ordonanță de urgență care schimbă, din nou, Legea Sănătății. Modificarea deschide mai întâi posibilitatea de a deconta de la stat internările din spitale private, iar de la anul ideea se va extinde inclusiv la consultații și la analizele curente. Pentru pacientul înstărit, care se trata oricum la privat, e o veste bună. E însă la fel și pentru sistemul public? Cine câștigă și cine pierde, pe termen lung, din libertatea privaților de a-și stabili prețurile în Sănătate, ca și din decizia Guvernului de a-i lăsa să aleagă ce tipuri de servicii decontează de la stat explică Mihai Negrea. Mihai e medic, expert în managementul spitalelor și până în decembrie a fost șef al Unității de Management al Proiectelor Băncii Mondiale din Ministerul Sănătății. A apărut, de curând, printre cei care au explicat erorile din finanțarea spitalelor în documentarul Recorder despre sistemul medical din România. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

La sfârșitul unui an școlar, numărăm din nou zilele rămase până la examene, ca și cum școala ar fi un sprint permanent lipsit de valoare fără clasamentul final. Copiii cresc gâfâind, cu ochii la cronometru, și puțini profesori le sunt mai mult decât antrenori de bac. Și mai puțini caută, împreună cu ei, o busolă morală. Doru Căstăian era să ajungă jurnalist, dar a ales să fie profesor. Le predă științe socio-umane elevilor de la două licee din Galați și filosofie studenților. Traduce, scrie, e formator pentru alți profesori și unul dintre cei puțini a căror notorietate n-are de-a face cu meditațiile ori cu severitatea, ci cu lumile pe care le deschide, de 18 ani, copiilor la ore. Pentru că educația reală începe cu încrederea copiilor. Pe ce se mai sprijină școala când încrederea e tot mai șubredă, ce-i lipsește – de la lecții de empatie la ore de educație sexuală – și de ce schimbarea între pereții câtorva clase nu va putea zgâlțâi un întreg sistem conservator explică, în episodul de azi, Doru Căstăian. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

După un an cu puține bucurii colective, mii de oameni se întorc în tribunele marilor stadioane din Europa. Până la finala de pe Wembley, 24 de echipe vor juca timp de o lună la EURO 2020, în 11 orașe. Între ele, și București. Dar marile turnee internaționale sunt mult mai mult decât fotbal. Înseamnă entuziasm revărsat la terase, adversități ireconciliabile, dar puse în coregrafii strălucitoare, înseamnă – egal – spectacol, politică și bani. Și totuși, o premieră așteptată încă din 2014 nu reușește să facă din capitala României orașul care simte și dă mai departe vibrația molipsitoare a unei mari competiții. Cu o replică augmentată a mingii Uniforia pe un soclu din centrul orașului și câteva steaguri UEFA pe străzi, Bucureștiul încă așteaptă, apatic, în prima zi a EURO 2020, valurile de suporteri care să-i readucă euforia. De ce trăim azi, în România, prea puțin din bucuria fotbalului european, la ce visam în dosarul candidaturii Bucureștiului la Campionatul European și cu ce ne alegem până la urmă explică Radu Naum, jurnalist sportiv în ultimii 30 de ani și martor a zeci de mari competiții peste tot în lume. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Cutii de chibrituri sau vaste apartamente cu terase largi, casele ne sunt mai mult decât locuri de pus capul pe pernă. Iar izolarea din pandemie ne-a arătat, brutal și limpede, cât de importante sunt casele în care am ales să trăim. O analiză a publicației Politico atrage atenția că o nouă bulă imobiliară stă la pândă: în Olanda, prețurile au crescut cu 15% în ultimul an, în Austria cu 12%, iar în Germania cu 11%. În București, în anul pandemiei s-au construit cele mai multe locuințe din ultimii 30 de ani. Deși oamenii cântăresc mai bine înainte de a le cumpăra, apartamentele noi, mai scumpe, le-au luat deja fața celor din blocurile comuniste. Dar sunt spațiul, fațada sau terasa și o garanție a confortului? De ce apartamentele din „residence” sunt deseori mai proaste decât cele comuniste, la ce trucuri apelează dezvoltatorii pentru profit rapid și cum ar trebui să ne judecăm drept casa strâmbă explică Radu Negoiță. Radu e arhitect pasionat de locuirea colectivă și autorul primului ghid al locuirii pe înțelesul tuturor. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Într-o duminică dimineață, un avion de linie decolează din Grecia cu destinația Lituania. Două ore  mai târziu, e deturnat deasupra Belarusului, exact când să reintre în spațiul sigur al Uniunii Europene. În spate nu e o grupare teroristă; de data asta e o țară. Din cei 126 de pasageri, doar Roman Protasevici bănuiește cum se va sfârși. Jurnalistul căutat de puterea de la Minsk pentru că arătase lumii întregi atrocitățile regimului e arestat odată ce avionul ajunge la sol. Internetul se umple de mesaje pentru eliberarea lui și Occidentul cere sancțiuni, dreptate, onoare. Cuvinte străine lui Aleksandr Lukașenko, dictatorul din Belarus care n-a ezitat vreodată să folosească forța pentru a-și apăra puterea. Ce urmărește acum Lukașenko, ce se întâmplă cu opozanții regimului în închisorile bieloruse și cum și-a pierdut Occidentul forța de negociere cu puterea de la Minsk explică azi Armand Goșu, cercetător în istoria Rusiei și conferențiar la Universitatea din București, unde predă cursuri despre politica spațiului ex-sovietic. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

După 11 zile de tiruri cu rachete venite dinspre Fâșia Gaza, israelienii s-au trezit joi fără sunetul obișnuit al sirenelor de avertizare care să-i trimită în adăposturi. Doar că liniștea n-a durat decât opt ore. Ceea ce părea semnul de încetare a focului în cel mai sângeros conflict al ultimilor șapte ani dintre gruparea militară Hamas și statul israelian s-a dovedit atunci doar un respiro. Dar înainte să se termine ziua, Israelul a cedat la presiunile internaționale și a decis încetarea unilaterală a focului. Hamas a acceptat armistițiul, însă rămâne cu mâna pe trăgaci. Întors deja pe toate părțile în lume, conflictul e mult mai mult decât suma unor zile de război, mii de rachete, sute de morți și alte mii de răniți, inclusiv copii. Încercăm să-l înțelegem azi, de la a descifra simboluri culturale până la forța Hamas, cu un corespondent de război. Pasionată de spațiul islamic, Carmen Gavrilă este jurnalist de politică externă și a fost, din 2004, trimis special al Radio România în Fâșia Gaza și în țările din Orientul Mijlociu. Am stat de vorbă cu puțin înainte ca tirurile de rachete să înceteze. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Într-un an de criză, Europa și-a căutat un colac de salvare. La Bruxelles, s-au pus laolaltă 750 de miliarde de euro cu care țările Uniunii să se reinventeze după pandemie. În următorii cinci ani, România poate pretinde 29 de miliarde din acești bani. Cu condiția să facă într-adevăr reforme și să se transforme dintr-o țară rezistentă la schimbare într-una care acceptă o cu totul altă filosofie de cheltuire a banului public.   I se spune Planul Național de Redresare și Reziliență. Doar că în România PNRR continua să fie un acronim plicticos pentru cei mulți și deseori greu de înțeles chiar și pentru oamenii politici. Mai ales că în spatele lui, ar trebui să fie șase mari schimbări - de la sistemul de pensii la mai multă energie verde - de care politicienii se feresc să vorbească deschis. Marți și miercuri, premierul și câțiva miniștri au mers din nou la Bruxelles. Mai sunt două săptămâni până când România trebuie să trimită varianta finală a PNRR, iar șansa se poate transforma ușor în eșec. Pentru că vom auzi de PNRR la alegeri, dar mai ales pentru că e o șansă care se joacă sub ochii noștri, decriptăm azi acest plan complicat cu Sorin Ioniță, expert în reforma administrației publice la Expert Forum. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

La 18 ani, Rareș Voicu mai are doar câteva săptămâni până la bacalaureat. E unul dintre liceenii a căror voce s-a făcut auzită în ultimii ani până la Ministerul Educației, dar, mai important, între colegii lui pe care i-a împins de la spate să spună mai des ce cred. Azi, ne lasă să-i înțelegem temerile, vulnerabilitățile, optimismul. Să îl privim, așa cum e, la capătul a 12 ani de școală, ca să ne putem pune mai departe întrebările potrivite despre noile generații. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Dăm azi un ocol actualității stridente ca să trăim, o oră, în preajma lui Mircea Cărtărescu. Va fi un dialog tihnit despre credințe și despre demoni interiori, despre latura întunecată a naturii umane, dar și despre speranță, după sentimentul inutilității cu care scriitorul român cu cele mai importante premii literare s-a luptat, la începutul pandemiei. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Tot mai mulți avem opinii pe rețelele sociale, dar sunt încă puțini cei care aleg să vorbească deschis și cu orice risc despre tarele societății care ne ating, indirect, pe toți.   Cei care îndrăznesc să aibă conștiință, mai ales în funcții publice, sunt adesea blamați, marginalizați, pedepsiți de sistemul de stat, deși România are de 16 ani o lege care ar trebui să îi protejeze. Și totuși, sunt oameni care pun interesul celor mulți peste propria comoditate, peste represaliile care ar putea urma, și aleg să vorbească. Despre nosocomiale, despre cratere nevăzute în asfalt, despre banii spitalelor scurși în buzunare de manageri, despre abuz de putere, despre politizarea profundă a sistemului public.  Cazul cel mai recent e al inginerului Ștefan Neagu, care a vorbit cu Recorder despre rețeaua de șantaj gândită să scoată din funcții șefi ai direcțiilor silvice angajați prin concurs ca să facă loc oamenilor de partid. O investigație care demis săptămâna aceasta un puternic secretar de stat din Ministerul Mediului. Câteva demisii la vârf nu pot fi, însă, decât mici victorii câtă vreme problemele rămân. Cum pot fi apărați whistleblower-ii, de unde ar trebui să înceapă politicienii să curățe blamatul sistem și de ce suntem încă, în România, mai degrabă reticenți în a declanșa alarma neregulilor de sub ochii noștri explică azi Codru Vrabie. E activist civic, trainer şi consultant pentru bună guvernare, transparenţă şi integritate în sectorul public, iar în 2004 a fost printre cei care au scris legea gândită să asigure protecția avertizorilor de integritate în România. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Cât timp 800 de oameni așteaptă în Urgențe un pat de spital, în România e tot mai greu de răspuns la o întrebare simplă: conduce azi cineva Sănătatea? Aparent, o conduce chiar premierul Florin Cîțu, dar cu mâna unui secretar de stat din PNL, după o decizie politică stângace, luată peste capul USR-PLUS: revocarea fără drept de apel a lui Vlad Voiculescu.     Mutarea intempestivă a lui Florin Cîțu pune, cel puțin în declarațiile politice, întreaga guvernare sub semnul îndoielii.    Ce erori a făcut Vlad Voiculescu, de ce înlăturarea ministrului Sănătății, fără negociere, e „un glonț pe care Florin Cîțu și l-a tras singur în picior” și dacă mai poate rămâne, în aceste condiții, prim-ministru încercăm să înțelegem azi cu sociologul și politologul Sebastian Lăzăroiu.    Scriitor de ficțiune în ultimii ani, Sebastian Lăzăroiu urmărește în continuare pasionat politica, după două decenii în care a fost strateg politic, consilier prezidențial și, pentru scurt timp, ministru într-un guvern de criză. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

În toată Europa, ideile radicale se înșurubează în ultimele luni tot mai bine în mințile oamenilor. Dar în România avântul extremismului nu e dat doar de resursele financiare ale unui partid devenit parlamentar sau de protestele care ocupă ecranele unor televiziuni de știri. La spectacolul zilnic al AUR se uită cu admirație sau încărcați de revoltă împotriva celorlalți mii și mii de oameni, cei mai mulți nevăzuți. Ei sunt cea mai ușoară pradă a extremismului de criză. Cât de vulnerabili suntem ca societate? Explicăm cu Gelu Duminică, sociolog, coordonatorul fundației Agenția de Dezvoltare Comunitare „Împreună” și gazda podcastului „So Keres”, cum se face că România prezentului are câteva milioane de oameni ușor de împins în brațele extremismului. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

În setea ei de senzațional, presa a ajuns, într-un an de pandemie, să cultive constant teama – ba de moarte, ba de restricții, ba de vaccin. Pe ecrane, isteria înghite de-a valma informații false sau nedocumentate, personaje care fac spectacol și îndeamnă adesea la răzvrătire. Spiritul civic e distorsionat, iar presa e luată de-a valma drept  mincinoasă. Neîncrederea în tratamente și în medici crește, ura aduce protestatari la porțile spitalelor blocând ambulanțe, iar în acest timp sunt oameni care mor pentru că refuză oxigenul contestat pe ecrane. Explicăm azi, cu jurnalistul Cătălin Striblea– realizator de radio la Europa FM și gazda podcastului "Vorbitorincii"–, jocul complicat în care presa din România pariază când pe audiență, când pe calitatea informației pe care o dă mai departe. E un exercițiu de înțelegere a felului în care sunt „unse” mecanismele interne ale redacțiilor, mai ales în televiziunile de știri, și a consecințelor când alegi să deraiezi de la linia editorială. De ce presa deservește, de fapt, niște bule, când rolul său real ar fi să stea la mijloc și să recompună realitatea, în cât mai multe nuanțe. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Un PNL-ist, un USR-ist și un PSD-ist, despre piedicile și ambițiile primului mandat. În urmă cu exact șase luni, au fost câteva locuri în România în care s-a votat cu speranță. Primari cu vechime au fost trimiși acasă, iar în locul lor au venit oameni care, deși făceau politică, nu semănau cu vechii politicieni. Ciprian Ciucu (PNL), Allen Coliban (USR) și Marcel Popa (PSD) au stat, fiecare, sub sigla altui partid, la alegeri. Sunt toți la primul mandat, dar își văd diferit șansa de a zgâlțâi un sistem afundat deja în neîncredere. S-a înnoit administrația, dar problemele rămân cele vechi? Înainte ca puterea să-i schimbe, i-am întrebat pe noii primari ce-au găsit în sistemul public și cum văd acum, din interior, frauda, risipa, transparența, chiar distanța față de alegător. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Un val de suspiciuni a lovit din plin unul dintre cele mai la îndemână vaccinuri disponibile în Europa. Știrea că o femeie a murit, în Austria, la 10 zile după ce s-a vaccinat cu AstraZeneca, a pus trombozele depistate de medici în directă legătură cu un alt caz - al unui bărbat internat pentru complicații pulmonare și imunizat cu o doză din același lot. Rând pe rând, Germania, Franța, Italia și alte 12 state europene au oprit vaccinarea cu serul Oxford până la un verdict al Agenției Europene a Medicamentului. Iar decizia a venit abia o săptămână mai târziu. Între timp, refrenul precauției extreme a guvernelor a adunat costuri greu de cuantificat. În România, vaccinarea a mers mai departe, dar neîncrederea a prins rădăcini adânci. După retrageri și reocupări, peste 10.000 de locuri în centrele AstraZeneca stau încă libere. Listele de așteptare sunt lungi, însă cozile s-au făcut la alte vaccinuri. Plătite deja, peste 1 milion de doze noi AstraZeneca sunt așteptate până la final de aprilie și nu e încă cert câți doritori vor avea. Cât de justificată e panica din jurul acestui vaccin? Ce e de analizat înainte de a decide dacă poate fi sărit rapelul? Ne mai ajută vaccinarea în acest al treilea val al pandemiei? Explică Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate Publică și Directorul Centrului pentru Politici de Sănătate de la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Cea mai mare desfășurare de forțe a statului român din ultimii ani, campania de vaccinare anti-COVID are, cum era de așteptat, și anomalii. Iar întrebarea, după un milion de oameni deja vaccinați, este simplă: admitem aceste deficiențe și le corectăm sau le ascundem mai departe sub preș? Înainte ca la vârful statului să apară însă vreun scandal, Recorder obținuse de la Ministerul Sănătății statisticile complete atât de disputate. În noul context, le-a publicat integral. Cum am ajuns la datele complete de la începutul campaniei de vaccinare și ce reacții a iscat publicarea lor explică jurnaliștii Recorder Cristian Delcea și Mihai Voinea, într-un nou episod On the record. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

În timp ce România a trecut de un milion de vaccinați, sunt, foarte aproape, țări în care accesul la un vaccin de încredere, înainte de finalul anului, pare aproape un lux. Motivele sunt banii și politica, iar până zilele trecute, Republica Moldova era exact în această situație – autorizase, teoretic, mai toate vaccinurile apărute în ultimul an, dar bugetul pentru astfel de achiziții, ca și stocurile, erau zero. Vaccinarea medicilor din prima linie a început la Chișinău abia după ce primele 21.600 de doze au fost trimise, sâmbătă, de la București. Câteva zile mai târziu, ajungea și primul pachet de 14.400 de doze al COVAX, un program al Organizației Mondiale a Sănătății pentru țările care nu își pot negocia singure vaccinul. Cu mult înainte să fie însă deschis primul flacon din România, pentru vaccinarea doctorului Alexandru Botizatu, în Republica Moldova se ducea deja un război surd între vaccinul rusesc și cele occidentale. Acum, Moldova a ajuns la 3.849 de vaccinați, dar numără în paralel 191.197 de cazuri de COVID depistate și 4.049 de morți, într-o țară cu tot atâția locuitori câți are Bucureștiul. Încercăm să înțelegem în episodul de azi ce șanse la imunizare are o societate condusă prin jocuri politice și prinsă în continuare, chiar și la 30 de ani de la câștigarea independenței, între două lumi. Ce soluții găsesc moldovenii, captivi deocamdată între promisiuni aparent venite de la Moscova și incertitudini livrate de propriul guvern, explică Alina Radu, directorul „Ziarului de Gardă” de la Chișinău și observator de peste două decenii al politicii din regiune, și Paula Erizanu, corespondent „The Guardian” pentru Europa de Est și autoarea unuia dintre cele mai citite articole din ziarul britanic despre pandemia trăită în Moldova. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Vaccinul anti-COVID a devenit în ultimele săptămâni un subiect inevitabil între prieteni. Ca și întrebarea pe care le-o punem deja obsesiv celor care s-au vaccinat: și cum a fost după? Poveștile despre reacții adverse, de cele mai multe ori ușor de suportat, pot uneori să sperie, mai ales dacă în centrul de vaccinare, unde e mai mereu aglomerat, nu e timp de explicații. Dacă vă uitați la cifrele oficiale, e foarte posibil să nu aflați de acolo dacă sunteți sau nu excepția, înainte de a intra în panică. În România, reacțiile adverse se raportează prea puțin. Nu pentru că cineva ar vrea să le ascundă, ci pentru că nu există încă un sistem coerent și rapid de centralizare a acestor date. Cum sunt, însă, o realitate a acestor zile, încercăm să le înțelegem și să trasăm limita dincolo de care devin neobișnuite. Ce e de făcut când apar și unde trebuie anunțate explică Andreea Moldovan, medic epidemiolog și infecționist și, de scurtă vreme, secretar de stat în Ministerul Sănătății. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Aerul din România e, de la an la an, tot mai greu de respirat. În marile orașe, ne obișnuim deja cu alertele aplicațiilor mobile care ne îndeamnă deseori să închidem fereastra ori cu inexplicabilele puncte roșii de pe harta poluării, seara târziu sau la sfârșit de săptămână. Și, în timp ce miniștri sau primari dau vina pe meteorologie, Bucureștiul a ajuns capitala incendierilor neelucidate de deșeuri și a gulerelor albe care protejează transportatorii ilegali de gunoi. Octavian Berceanu era, acum 15 ani, șef de ocol silvic. A plecat de la stat la privat, apoi în activismul de mediu. Protestele pentru Roșia Montană din 2013 și 2014 l-au adus, doi ani mai târziu, cu un picior în politica locală și cu altul în gropile de gunoi pe care le-a luat la pas cu echipe de televiziune sau de unul singur, filmând cu telefonul mobil ilegalitățile de sub ochii autorităților. Acum, după trei ani în Consiliul General al Municipiului București, pe listele USR, e la un pas de a fi numit șef al Gărzii Naționale de Mediu. În așteptarea semnăturii premierului Cîțu, Octavian Berceanu povestește cum a început, ca activist, să investigheze misterele poluării din jurul Capitalei și cum a fost trimis la plimbare de fostul ministru al Mediului, Costel Alexe, ori de câte ori i-a sesizat complicitatea autorităților cu mafia gunoaielor. E o poveste reală despre firme necontrolate, comisari de mediu care se uită în altă parte și profit politic. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Considerat de critica internațională unul dintre cele mai bune filme despre jurnalism, documentarul „colectiv” a intrat oficial, săptămâna aceasta, pe lista scurtă a Oscarurilor din 2021, la două categorii: "Cel mai bun documentar" și "Cel mai bun film străin". Dubla selecție e o premieră pentru un film românesc și vine la scurtă vreme după ce fostul președinte american Barack Obama îl nominaliza între favoritele sale. Dar, deși a fost propus de România pentru „Cel mai bun film străin”, „colectiv” își duce, zilele acestea, campania de promovare pentru a fi văzut de cât mai mulți dintre votanții comitetului Academiei Americane de Film și o face fără o susținere reală din partea Ministerului Culturii.  Regizorul Alexander Nanau ne povestește cum a ales tema și personajele filmului, cum a venit succesul internațional, dar și ce fel de răspuns așteaptă încă din partea politicienilor din România, în locul unor decorații „date de niște oameni pe care nu doar că nu îi interesează cultura, dar nici nu o cunosc.” On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica. 

Lumea sigură în care copiii merg la școală fără griji e încă departe. Însă școala online nu poate fi o soluție pe termen lung. Așa că cei mai mulți elevi se întorc de luni în clase, orice ar fi. Trei generații de copii poartă deja amprenta pe care școala la distanță și-a lăsat-o timp de aproape un an asupra lor. O schimbare care va contura, nu peste mult timp, fața României în care vom trăi cu toții. Ce urme lasă pandemia în educație, cum ar trebui evaluați copiii și cum pot fi ajutați să recupereze anul pierdut ne explică Dragoș Iliescu, profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București. Dragoș Iliescu lucrează de mai mulți ani cu instituții internaționale la celebrele teste PISA, care evaluează cât de bine știu adolescenții să aplice în viață ce învață la școală. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

O mutație a virusului identificată în septembrie în Marea Britanie a îngenunchiat în ultimele săptămâni spitalele londoneze. Și, în timp ce statele vestice intră pe rând în carantină, România relaxează restricțiile, testează tot mai puțin și numără timid cazuri aparent excepționale de infectare cu virusul mutant. Mai poate merge mult România contra curentului, fără a ști măcar câte focare are deja și unde? Sunt soluții la îndemână pentru a detecta noile tulpini? Cât folosesc, în fața lor, anticorpii deja câștigați? Octavian Voiculescu, doctor în neuroștiințe și cercetător la Universitatea Cambridge, și Ștefan Sevastru, medic primar anestezist la Royal London Hospital, unul dintre cele mai mari spitale din Londra, ne dau dimensiunile acestei noi amenințări. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Într-o mare de conspirații, vaccinul anti-COVID înseamnă, întâi de toate, încredere. Iar în sate, încrederea, mai mult sau mai puțin fragilă, trece mai ales prin cabinetul medicului de familie. În primul episod din noul sezon al podcastului „On the record”, am stat de vorbă cu doctorii Gindrovel Dumitra, Anca Constantinescu, Otilia Țigănaș și Florin Moldovan, medici de familie care au, de peste 20 de ani, cabinete la țară. Am vrut să vedem cât a pătruns anti-vaccinismul în rural, ce teorii conspiraționiste domină satele României și cât au prins la cei mai în vârstă. Acest episod „On the record” a fost realizat cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România.

La alegerile din 6 decembrie, lui Valeriu Nicolae i-au lipsit 17 voturi să intre ca independent în Parlamentul României. După o campanie în care a ignorat cu totul comportamentul politicianist - promisiuni nerealiste, mutări strategice, bani adunați de peste tot - ne întrebăm dacă e candidatura fără partid o cale în România? De 30 de ani încoace, rezultatele oficiale ar spune că nu. Povestea încercării  lui Valeriu Nicolae e, însă, numai parțial povestea unui eșec. Când în România post-electorală cuvântul la ordinea zilei e „resemnare” sau „funcție”, povestea candidaturii independentului Valeriu Nicolae e, de fapt, povestea unei comunități neîmpăcate – a votanților care refuză vechile partide și caută mai departe soluția, în afara lor. Vor rămâne ei împreună? Va apărea de aici un nou partid? Va schimba un proces dus la CEDO legea electorală din România în favoarea independenților? On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

Alegerile de duminică au părut să ne spună, pe scurt, „Oameni buni, deschideți-vă larg internetul, pentru că nici nu știți ce pierdeți!”. După ani de irelevanță, George Simion - un activist oportunist - a strâns în jurul lui oameni cu simpatii legionare, conservatori religioși și pe cei mai vocali adversari ai restricțiilor din pandemie. Lângă ei au venit, în cercuri concentrice, nemulțumiți de orice fel în căutarea mesianismului politic. Iar ceea ce părea locul de joacă al unor excentrici s-a dovedit, în ziua alegerilor, o rețea online cu sute de mii de oameni uniți, ca-n transă, de furie, dezgust și disperare. Exista deja, în substraturile societății, bomba cu ceas a unui nou partid extremist și criza ultimelor luni a fost numai racheta care să o ducă în Parlament? Sunt semne că AUR poate ajunge într-o zi Garda de AUR? Explică Radu Umbreș, doctor în antropologie socială al University College din Londra, și lector la SNSPA unde predă, între altele, Antropologie politică. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

În Parlamentul României se găsesc mereu oameni de stat care vorbesc o singură dată, când își depun jurământul. Recorder i-a căutat, pe rând, pe toți candidații eligibili la alegerile din 6 decembrie și le-a propus să se facă auziți înainte și nu după ziua votului. 465 dintre ei vor fi aleși duminică în noul Parlament și nimeni nu mai poate spune că n-a știut pe cine votează. Dar, până să intre ei înșiși în cartea de istorie, le punem azi în lumină cărțile cu care i-am găsit în servietă sau pe rafturile prăfuite ale memoriei. Îi ascultăm povestind de unde au plecat și unde vor să ajungă. Și, mai mult decât atât, încercăm să înțelegem, în labirintul a mii de răspunsuri despre legi, planuri sau despre propria persoană, cum pot fi aceste fraze puse cap la cap ca din spatele cuvintelor să răsară portrete. Portretele celor care vor primi după alegeri dreptul de a spune „pro” sau „contra” în numele nostru. Descifrăm azi Catalogul complet al viitorului Parlament cu Mihai Voinea, Cristian Delcea și Laurențiu Ungureanu, trei dintre jurnaliștii Recorder care au lucrat la acest proiect. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

În fiecare campanie, devenim, cu sau fără voie, depozitari de noi promisiuni. Dar, de la an la an, vorbim din ce în ce mai puțin despre banii cheltuiți de partide să ni le livreze. Și e vorba de zeci de milioane de euro din fonduri publice pentru care transparența e cerută pe tot mai puține voci. „Europa Liberă“ a publicat în această săptămână cât costă să apari la televizor ca politician în campanie sau ca susținător politic fervent – de la 2.000 la 6.000 de euro minutul. Dar, dincolo de banii publici care ajung să susțină masiv televiziuni private, consecința e că deseori informarea publică riscă să se limiteze, în ore de vârf, la mesajele partidelor. Și politicienii, în loc să dezbată idei, livrează nestingheriți lozinci în spații plătite. Ce mai înțelege un telespectator oarecare din etichetele translucide din colțul ecranului?  Vom afla vreodată cât și pe cine a plătit un partid pentru propagandă electorală? Pot parlamentarii corecta anomaliile pe care tot ei le-au permis în beneficiul propriilor partide? În episodul de azi al podcastului „On the record”, explicațiile vin de la jurnalistul Cristian Andrei, corespondent „Radio Europa Liberă“ și autorul articolului care face publice, în premieră, tarifele exacte puse de televiziunile private partidelor în campania electorală. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

Pandemia de COVID-19 a lovit întreaga lume, peste tot s-au căutat soluții de avarie, dar nicăieri n-au ars de vii oameni care abia reușeau să respire, cum s-a întâmplat, pe 14 noiembrie, în România.     Ocupați să se învinuiască unii pe alții, politicienii văd cu greu dincolo de zidul campaniei electorale. Și, din vârful unui sistem care se scufundă în propria cenușă, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a împărțit vinovăția cu zgârcenie, cât să ajungă la toți: „Pentru situația din ultimii 30 de ani și pentru implicarea autorităților locale cred că suntem implicați toți din această țară“.   Ne-am întrebat cum văd medicii această culpabilizare colectivă. Mai ales aceia care au rămas aici cu iluzia schimbării, dar care își păstrează, chiar și în cele mai performante spitale, temerile pentru viața lor și a celor pe care îi tratează.  Ce presiuni fac managerii numiți politic? Cum se ajunge zi de zi la compromisuri care pot costa vieți? De ce pleacă în continuare medicii din România, deși câștigă ca-n Vest?   Recorder pune azi degetul pe marile răni ale sistemului de Sănătate cu trei dintre cei care aleg să nu-l cauționeze prin tăcere. Elena Copaciu, Cristian Băicuș și Ruxandra Jurcuț sunt medici primari și și-au trăit cea mai mare parte a vieții în spitalele din România.    On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

După luni de neliniște în fața amenințării COVID-19, omenirea a primit zilele acestea un motiv real de speranță: un vaccin care să ofere protecție cel puțin în fața formelor grave ale bolii. Compania farmaceutică americană Pfizer a anunțat că e la un pas  de a obține, până la finalul lunii, aprobările internaționale pentru primul vaccin anti-COVID. Un vaccin care nu doar că are efect, ci și o eficacitate de 90% în testele clinice de până acum. În spatele acestei reușite anunțate de Pfizer stă, însă, o companie germană de biotehnologie cu o întreagă echipă de cercetători. Fondatorii BioNTech și cei care au gândit platforma pe care a fost creat noul vaccin sunt de câteva zile nu numai sub lumina reflectoarelor din întreaga lume, ci și sub protecția serviciilor secrete germane. Stabilită la München, Crina Petec-Călin e doctor în biochimie și cercetător și a urmărit atent acest vaccin-candidat, așa cum se numește el până la aprobare. Până la primul miliard de doze promis de Pfizer și BioNtech pentru anul viitor, Crina Petec-Călin ne spune povestea primului vaccin anti-COVID, cum a ajuns la rezultate nesperate în mai puțin de un an și cum acționează el odată injectat. -------------------  On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

La trei zile de la alegerile americane, Casa Albă e încă în ofertele caselor de pariuri. După Donald Trump, voturile la distanță ar fi putut foarte bine să nu se mai numere câtă vreme predicțiile din primele ore îi dădeau un avantaj la urne. În seria contrastelor cu care a obișnuit întreaga lume, ieșirea lui intempestivă a venit la scurtă vreme după ce Joe Biden se anunțase optimist. Dar indiferent cine va depune jurământul în ianuarie, credibilitatea și forța Statelor Unite ale Americii sunt în declin și vor rămâne așa o vreme. Ne închipuim azi cum s-ar fi sfârșit alegerile în absența unui virus care a ucis până acum 200.000 de oameni în State. Aflăm cât s-au preocupat americanii de documentele din laptopul lui Biden Jr. în care apărea menționată și România. Înțelegem, în final, ce administrație i-ar fi mai favorabilă Europei și de ce trumpismul nu va dispărea odată cu plecarea lui Trump de la Casa Albă, oricând ar fi să fie. Explicațiile vin de la Sorin Adam Matei, prodecan al Colegiului de Arte Liberale de la Universitatea Purdue, și de la Aurelian Crăiuțu, profesor de științe politice la Universitatea din Indiana și doctor în filosofie politică al Universității Princeton. ------------------- On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

Cu toate necunoscutele pandemiei de COVID 19, un lucru a fost clar de la început: doar unul din doi medici de Terapie Intensivă mai profesează încă în România. Acum, realitatea se descompune în detalii și mai alarmante – România are nu doar spitale, ci chiar județe cu un singur anestezist.  Când oamenii mor în așteptarea unui pat de Reanimare, e firesc să ne întrebăm cum stăm cu adevărat în secțiile etanșe, văzute deseori ca ultimă gară. A folosit în vreun fel răgazul celor opt luni? Cine îi va suplini pe doctorii care au emigrat? Cum s-ar traduce, în spitale, intrarea în „logica medicinei de dezastre”? Despre realitatea din secțiile de Reanimare, dincolo de discursuri politice, am vorbit cu profesorul universitar Dorel Săndesc, șeful Clinicii ATI de la Spitalul Județean din Timișoara și vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă. Fost secretar de stat în două guverne, e medicul la analiza căruia au apelat, în ultimele zile, și președintele, și premierul. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

Fluxurile de știri ne-au dat din nou vești proaste – sute de localități, între care zeci de mari orașe, începând chiar cu Bucureștiul, sunt deja în scenariul roșu al pandemiei de COVID-19. În stradă și pe ecranele telefoanelor noastre mobile se poartă alertele înfricoșătoare și mânia. Iar când scoți tocmai încrederea din zidăria unei societăți, nu e de mirare că se descompune apoi, bucată cu bucată. În haosul generalizat, ne-am întrebat cum trăiește un medic de Terapie Intensivă presiunea că greul, de fapt, abia începe. Căpitanul medic Mihai Alexandru Mărginean era, în aprilie, primul anestezist care intra în „tranșeele” secției de Reanimare a focarului de la Suceava. Ieșea de acolo pacient COVID pozitiv. Au urmat cinci săptămâni de recuperare și apoi întoarcerea la propriul spital, la gărzile obișnuite, inclusiv la pacienți care încă se îndoiesc că virusul există și că poate ucide. Ce simte un medic care ajunge să ocupe patul de spital? Cum mai poate el cântări apoi cui să-i refuze oxigenul când nu mai e decât un aparat disponibil? Cum își explică de ce în România mor mai mulți infectați decât în alte țări europene? Urmează un dialog deschis în care răspunsurile doctorului Mărginean nu reprezintă în niciun fel poziția Spitalului Militar din Cluj-Napoca sau ale Ministerului Apărării Naționale. Sunt gândurile și trăirile unui medic care a înțeles printre primii, într-o secție COVID, că dincolo de neputința unui sistem întreg nu poate sta decât moartea. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

România și-a cunoscut zilele acestea încă un iluzionist desăvârșit: Laurențiu Barangă, un politruc cu numai 10 clase care conducea de o lună Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor a fost prins ca farsor după 11 ani în posturi publice. A încercat cineva în ultimul deceniu să curățe politica sau educația de astfel de farsori?  Explicațiile vin de la Emilia Șercan, jurnalistul „PressOne” care a deconspirat zeci de plagiatori de doctorate și care, săptămâna aceasta, l-a descoperit pe falsul absolvent de bac Laurențiu Barangă în vârful piramidei imposturii universitare. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

Luni la rând, suspiciunea de COVID poate fi doar o poveste a unor medici pe care îi știi, a unor cunoscuți pe care-i suni din când în când, a unor necunoscuți pe care-i vezi la știri. Până când ți se întâmplă ție. Să fii suspect în țara care a depășit deja 3.000 de cazuri pe zi și în care Direcțiile de Sănătate Publică nu mai fac de mult anchete epidemiologice amănunțite e mai complicat decât pare. Ca să te testeze, statul îți cere să aștepți simptome clare, iar asta te poate duce, tardiv, pe un pat de terapie intensivă. Și tot același stat îți interzice să ieși din izolare ca să faci un test în sistemul privat. A venit oare ziua în care suntem pe cont propriu? Și ce e de făcut când te lovești de contradicții administrative, de breșe legale și de propria conștiință în același timp? Într-o Românie confuză, a trebuit să-mi fac, în ultimele zile, propriul ghid de suspect. Am căutat răspunsuri sau rezolvări de moment împreună cu jurnalista Oana Dobre, cu medicul Mihai Craiu, șeful secției de pediatrie și pneumologie a Institutului pentru Sănătatea Mamei și Copilului din București și cu Vlad Mixich, expert în politici de sănătate publică și președintele Observatorului Român de Sănătate. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

Dominic Fritz, Allen Coliban și Elena Lasconi sunt acum primari. Am stat de vorbă cu ei ca să vedem cum înțeleg politica – dacă înjurătura de campanie și finanțările obscure pot deveni istorie, dacă votantul de oraș își va putea vedea mai departe primarul pe stradă, vorbindu-i, de la egal la egal, pe numele mic. Și dacă acest val nou se poate transforma curând într-o nouă generație de oameni politici, indiferent de partidul din care provin. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

Îngenunchiat succesiv de administrații corupte sau slab pregătite, Bucureștiul pare adesea un oraș asasinat. Și totuși, nu e decât pe jumătate mort, crede actorul și muzicianul Tudor Chirilă.  Scriitorul și gazetarul Cristian Tudor Popescu face o istorie a administrației Capitalei și e de părere că Bucureștiul este captiv într-o autovictimizare inertă.  Iar cu politologul Sorin Ioniță analizăm lupta electorală Gabriela Firea - Nicușor Dan - Traian Băsescu.  Seria de podcasturi "Alegeri în marile orașe" se încheie astăzi cu Bucureștiul. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. 

Dacă Iașul crește și Timișoara vrea mai mult și mai mult, Clujul e deja departe. Are orgoliul orașelor care cuceresc, deopotrivă, teritorii și oameni. În ultimii ani, visul de a emigra al multor tineri români trece mai întâi prin Cluj. 10.000 dintre cei care se hotărăsc să plece de acasă se stabilesc aici, în fiecare an. Venirea lor urcă orașul peste dealurile din jur și clatină tihna cu care se obișnuiseră clujenii vechi. Iar această expansiune frenetică a făcut din Cluj un pol al coolness-ului românesc. Cu toate festivalurile lui, cu transportul ecologic și joburile bine plătite, e orașul în care mai toți tinerii vor să trăiască măcar o săptămână pe an.  Dar e Clujul un oraș fericit, așa cum ne e proiectat adesea? Și dacă da, ce-l face să meargă – politica locală sau oamenii lui? Am vorbit despre toate astea cu vloggerul Mircea Bravo, cu jurnalistul Mihnea Măruță, cu universitarul Daniel David și cu fostul senator Péter Eckstein-Kovács. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

Sunt puține orașe din România în care alegerile vin anul acesta cu o competiție reală. Locuri în care primarul în funcție e luat la întrebări pe stradă și se simte obligat să răspundă. Pentru că oamenii știu că votul lor e important. Timișoara are șansa asta. Dincolo de calcule politice și de sondaje, Timișoara face din nou, un pas înaintea altor mari orașe – testează, în premieră, dacă un om politic născut și educat în afara României poate să ajungă primar. Fenomenul electoral Dominic Fritz se întâlnește aici cu un conservatorism al alegătorului român mulțumit de Nicolae Robu, primar pe care îl știe. După Iași, mergem azi la Timișoara. Să înțelegem cum reușește un oraș să-și țină politicienii cu respirația tăiată, dar și ce îi lipsește. Și, peste toate, dacă-i o întâmplare că de aici s-a zgâlțâit, în România, comunismul. Pentru că Timișoara de astăzi e greu de descifrat fără o incursiune în trecutul ei recent, dominat de muzica rock și de furia împotriva sistemului. Ne poartă prin Timișoara de atunci și de acum poetul Robert Șerban, scriitorul Mircea Mihăieș, universitarul Vasile Popovici și actorul Ovidiu Mihăiță. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

În mai puțin de o lună, vor fi alegeri locale. Dar câți dintre noi simt că au cu adevărat de făcut o alegere? Acolo unde politicienii au decis să vadă mase electorale, noi, jurnaliștii, alegem să vedem oameni. Și, acolo unde politica locală împarte metropolele în parcele imobiliare, noi alegem să căutăm personaje și întâmplări.  În startul noului sezon al podcastului On the Record am hotărât să mergem în marile orașe ale României, să trecem dincolo de zgomotul electoral și să înțelegem cum s-au transformat Iașul, Timișoara, Clujul și Bucureștiul în ultimii 30 de ani.  Pornim de la Iași, un oraș îngropat multă vreme în stereotipuri și în care nu ajunge nici acum decât o autostradă desenată pe hârtie. Am hoinărit pe străzi și prin istoria recentă a orașului împreună cu: scriitorii Florin Lăzărescu și Liviu Antonesei, profesorul Alexandru Călinescu și ziaristul Toni Hrițac. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

După trei ani de existență, reporterii Recorder deschid ușa redacției și vorbesc despre cum a apărut ideea unui titlu de presă ieșit din tipare și cum s-a transformat această idee pe parcurs.

Un autoportret audio rostit cu sinceritate de oamenii de la Recorder și ilustrat cu imagini și sunete din viața redacției. O declarație de dragoste pentru jurnalism spusă pe 11 voci.

Două luni de relaxare și de incoerență au fost de-ajuns ca România să treacă de la 16.000 la 50.000 de bolnavi de COVID-19. Scenarii cu mii de oameni în spitale și sute în stare gravă, rostite cu teamă în martie, par acum cuvinte profetice. Pandemia ne arată România, așa cum e. Cu Direcții de Sănătate Publică prăbușite, în care datele se culeg cu pixul în mână, dar care refuză să angajeze absolvenți de Sănătate Publică. Cu un Minister al Sănătății sufocat de funcționari depășiți. Cu secretari de stat care iau spitalele la pas să numere paturi de Terapie Intensivă până ies la socoteală. Cu medici furioși și obosiți, atâția câți au mai rămas. Și, deasupra tuturor, cu politicieni mai îngrijorați de viitorul lor politic și de timingul alegerilor decât de gestionarea pandemiei. Ne îndreptăm din nou spre izolarea forțată, în ciuda optimismului politic? Are România instituțiile, oamenii și forța să oprească valul de recorduri negative? Explică Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate Publică și Directorul Centrului pentru Politici de Sănătate de la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca.

Pe 24 iulie 2019, o fată de 15 ani dispărea dintr-un sat din Oltenia și, brusc, întreaga țară descoperea lipsa de interes și de pricepere a autorităților atunci când un copil este în pericol. Șocul acelui moment a umplut ecranele și piețele publice de promisiuni. Politicienii ne-au spus că vor fi pedepse mai mari pentru agresori și mecanisme noi de localizare a copiilor dispăruți. Iar noi, ceilalți, ne-am promis că nu vom mai întoarce capul cu indiferență. Azi, în România, sunt 222 de copii despre care nu se știe nimic și alții - poate zeci, poate sute - pe care poliția nici măcar nu-i mai caută. Un stat e puternic câtă vreme cetățenii lui cred în el. Iar la mijloc e întotdeauna o sumă de tranzacții imaginare: respect pentru reguli contra justiție, taxe contra siguranță. Câtă siguranță e azi în România? Unde ajung copiii dispăruți când supraviețuiesc și cât se străduiește statul să afle despre ei? Ce s-a schimbat după “Caracal”? Ne răspunde Adriana Oprea, reporter la “Libertatea” și jurnalistul care face de 15 ani campanii de presă pentru găsirea copiilor dispăruți. 🎙Podcastul „On the record“ este susținut de Banca Transilvania 🎧 Nu uitați să vă abonați pentru a nu rata episoadele următoare: Spotify: 📷https://spoti.fi/2HIjdT4 Apple Podcast: 📷https://apple.co/2SHaGpM Google Podcast: 📷http://bit.ly/32gJl0P

Catastrofic vorbind, România se simte, zilele acestea, cum nu se poate mai bine. Cât numărul bolnavilor de COVID crește de la o săptămână la alta, negaționiștii se înmulțesc și ei. Și, în timp ce unii hulesc Curtea Constituțională pentru că i-a scos pe bolnavi din spitale, alții strigă „Jos Guvernul” pentru că impune restricții.  Cine nu manifestează îi învinuiește pe cei care o fac. Ne unesc nervozitatea, înjurătura și furia. Democrațiile vin, între altele, cu avantajul că tensiunile sociale sunt, din timp în timp, reglate de alegeri. Dar se mai pot face, oare, alegeri în toamnă în fața estimărilor guvernamentale a peste 1.000 de cazuri diagnosticate în fiecare zi, în luna august? Am survolat România încordată - pentru a înțelege furtuna socială prin care trecem și efectele ei politice, în preajma alegerilor - cu sociologul Barbu Mateescu, specializat în sociologie politică la Universitatea din Pennsylvania. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Ne găsești pe toate aplicațiile importante: Apple Podcasts | Google Podcasts | Spotify

Mii de copii intră în fiecare zi pe rețelele de socializare și găsesc, involuntar, clipuri care îi încurajează să încerce aparatele lucioase care încălzesc tutunul. Vloggerii le vorbesc adolescenților pe limba lor, iar comercianții îi hipnotizează cu promoții. Rezultatul: înainte de a ajunge la majorat, peste 18.000 de copii din România consumă deja, zilnic, produse din tutun încălzit. Iar numărul lor crește constant. Încercarea câtorva parlamentari de a schimba legea s-a lovit, zilele trecute, de opoziția a peste 200 de deputați. Cum ajung să dicteze companiile din industria tutunului deciziile luate la cel mai înalt nivel? Refacem această rețea de influență cu Andrei Ciurcanu – jurnalist la Rise Project și autorul celei mai detaliate investigații de până acum despre puterea marilor producători de țigarete în România.

Ne-am întors de unde am plecat: în România sunt diagnosticate, în fiecare zi, la fel de multe cazuri noi de COVID 19 ca în vârful stării de urgență. Dar gândul la vacanță învinge, de multe ori, statisticile alarmante. După primul weekend aglomerat la mare și pe Valea Prahovei, Guvernul a amânat redeschiderea restaurantelor și îi amenință cu închiderea pe proprietarii de terase și de hoteluri care nu iau măsuri de siguranță. Nici vacanțele plătite deja, în Grecia și în Bulgaria, nu sunt cu mult mai sigure. Sezonul turistic s-a redeschis, oficial, de o lună. Dar singura certitudine rămâne, deocamdată, incertitudinea. Încercăm să înțelegem cum se planifică o vacanță în siguranță și dacă s-a schimbat în vreun fel turismul românesc în pandemie, într-o discuție cu Răzvan Pascu, consultant în marketing turistic și călător „profesionist”. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Ne găsești pe toate aplicațiile importante: Apple Podcasts | Google Podcasts | Spotify

Un an școlar compromis se încheie cu aplauze. Evaluarea Națională de la finalul gimnaziului a adus, statistic, cea mai mare rată de succes din ultimii ani. În Ministerul Educației nu mai stă nimeni să socotească de ce între copiii din sate și cei de la orașe e o prăpastie care se adâncește, deși evaluările lor, la fiecare doi ani, ar fi trebuit să corecteze aceste discrepanțe. Fotografia promoției 2020 apare în ramă cu fețele răzuite a 30.000 de copii. Sunt cei care începeau școala acum opt ani, dar care n-au ajuns să dea examenul final. Despre ei, statul nu mai știe nimic. Ce ar trebui făcut urgent pentru a recupera materia pierdută în ultimele luni? Unde greșesc de ani buni profesorii și ce erori fac părinții cu aceste generații? Mircea Miclea, psiholog, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și fost ministru al Educației, explică de ce examenele cu exigențe reduse nu fac decât să creeze iluzia cunoașterii și, în final, societăți fragile, cu indivizi ușor de manipulat.

40 de milioane de euro au fost puși deoparte în Fondul de rezervă al Guvernului pentru „salvarea presei”. Sunt bani gata să ajungă în conturile unor companii care au site-uri sau licențe în audio-vizual, sub paravanul unei campanii de informare despre criza sanitară. Cât de mult ajută această schemă jurnalismul din România și cine beneficiază de banii publici? Despre consecințele „ordonanței de ajutorare a presei”, așa cum a ieșit din Guvern, am stat de vorbă cu Dragoș Stanca, președintele Biroului Român de Audit Transmedia și unul dintre primii lobby-iști pentru această idee.

Se poate spune chiar orice, pe internet, pentru trafic? În România, s-a evitat un răspuns. Apoi a apărut „cazul Colo”. Alexandru Bălan, un vlogger pentru care o fată de 15 ani „merită bătută și violată”, creează un val de indignare. E denunțat și reținut pentru o noapte. Teribilismul lui Colo ne-a trezit brusc: cu echipamente video minimale, cu răbdare și cu instinctul de a apela la slăbiciunile marelui public, vlogging-ul devine ușor o afacere de succes în care postura de influencer îți aduce o mulțime de bani și nicio responsabilitate. Ca să vedem cum arată fenomenul din interior, care sunt mecanismele care îl fac profitabil și dacă sunt sau nu gata vloggerii să renunțe la libertatea fără margini pe care le-o dă internetul nereglementat, am stat de vorbă cu Matei Dima, unul dintre primii vloggeri cu milioane de urmăritori din România, care își duce acum publicul din online în cinema.

Statele Unite ale Americii sunt puse în fața celor mai violente proteste din ultimii ani, după ce, pe 25 mai, un bărbat afro-american murea sub genunchiul unui polițist, în orașul Minneapolis. Imaginile au fost filmate de trecători și expun cruzimea unei execuții în direct. Violența polițistului le-a redeschis americanilor răni vechi, niciodată uitate. În marile orașe, sute de mii de oameni au ieșit în stradă, repetând strigătul bărbatului ucis: „Nu pot să respir!“. Mai multe metropole sunt în stare de asediu, economia e la pământ, iar societatea este mai divizată ca niciodată. Recompunem imaginea Americii în derivă cu trei universitari americani de origine română care trăiesc la Chicago, la Huston și la Bloomington.

Recorder a publicat, în această săptămână, prima hartă a apei contaminate din satele României. În spatele acestei investigații jurnalistice, stau mii de buletine de analize făcute în 2019 de Direcțiile de Sănătate Publică din toate județele. Au urmat sute de mesaje în care cititorii au semnalat un paradox: deși au în sat apă curentă, rețeaua lor nu apare în evidențele DSP, prin urmare nici calitatea apei nu e verificată de instituțiile statului. Mai mult, există județe în România în care nu putem avea nici certitudinea că apa declarată potabilă la analize chiar este bună de băut. De ce? Și cum s-a ajuns ca în peste 800 de comune apa de la robinet să fie contaminată? Explică Alex Nedea, jurnalist Recorder și autorul seriei de investigații despre calitatea apei din România rurală.

Conspiraționiști au existat de când lumea. Dar, în momente de criză, se radicalizează și caută să facă prozeliți. Așa au ajuns unii dintre ei în Piața Victoriei. Dar avem a ne teme, în România, că vor fi suficient de mulți cât să conteze? Ce contexte sociale și ce trăsături de personalitate îi fac pe oameni mai deschiși la teorii oculte? Deconspirăm azi psihologia conspiraționistului cu Dragoș Iliescu, profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și expert în testare educațională.

Ce înseamnă revenirea la viața fără restricții? Jurnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, de la teleleu.eu, și-au petrecut ultimele săptămâni în Portugalia, documentând traiul românilor de acolo. Chiar dacă portughezii au ieșit din izolare de acum o săptămână, viața e lipsită de miracole: românii din Portugalia care au afaceri în turism și în construcții își dau seama cât de greul le va fi să supraviețuiască.  

„Mor oameni, moare piața muncii, (…) mor speranțe și instituții al căror temei părea de neuzurpat. Așa stând lucrurile, nu putem pretinde ca un săptămânal de cultură să supraviețuiască nestingherit.” Așa își începe scriitorul Andrei Pleșu editorialul „O dilemă mai puțin în presa noastră”, publicat zilele trecute.  E „Dilema veche” pe cale să dispară, la capătul a 27 de ani în care a ieșit neîntrerupt de sub tipar, în fiecare joi?

Trăim vremuri în care țările caută să afle cum să folosească mai bine tehnologia pentru a supraveghea fiecare mișcare, fiecare întâlnire a oamenilor de pe stradă. I se spune protecție în pandemie, dar acum câteva luni ar fi fost de neconceput, cel puțin în state democratice. China și Singapore au testat primele ideea, iar Australia și Norvegia au deja milioane de utilizatori care își  pun de bunăvoie telefoanele să îi monitorizeze ca să se poată întoarce la viața de dinainte. Franța, Germania și Marea Britanie vin din urmă, iar Apple și Google vor lansa în câteva zile o aplicație proprie care ne urmărește pentru a ne avertiza dacă ne-am apropiat de o persoană infectată cu SARS-CoV-2. Vom fi obligați să acceptăm aceste aplicații? Ce vor afla serverele despre noi? Cine va avea acces la date? Ne-a ajutat în vreun fel inteligența artificială, până acum, în pandemie? Invitatul acestui episod „On the recod” este jurnalistul George Buhnici. Îl știți deja din podcastul #IDGLCC, de pe canalul lui de YouTube și de pe Cavaleria.ro.

Acolo unde e sărăcie apare, deseori, și violența. Iar în România, sărăcia se adâncește în aceste zile în care virusul cel nou conviețuiește cu unul mai vechi – cel al nepăsării unui stat care ignoră încă efectele colaterale ale pandemiei de COVID: izolare socială, abandon școlar, abuzuri. Știm prea puțin despre ce se întâmplă acum în sate, despre ulițele păzite de jandarmi și despre copiii trimiși să facă lecții online chiar dacă n-au internet acasă. De ce adâncirea în sărăcie a României rurale ne privește, de fapt, pe toți explică azi Mihaela Nabăr, directorul executiv al Fundației World Vision România.

Paștele în timpul pandemiei ne-a împărțit în credincioși și atei, în creștini practicanți și creștini cu numele. Disputa despre a lua lumină, dar și coronavirus n-a lăsat pe nimeni deoparte. De unde această dorință a ortodocșilor practicanți de a fi la biserici, în noaptea Învierii, cu gândul la viața veșnică și nu la cea de azi? De ce Biserica Ortodoxă Română are ezitări în a asuma Paștele în singurătate și în tăcere, așa cum alte confesiuni au făcut-o? În episodul de azi „On the record”, am căutat o explicație împreună cu Laurențiu Gheorghe, filosof și teolog, care și-l poate închipui pe Hristos spunând „Stați acasă!”. Pentru atei, poate fi  un exercițiu de empatie. Pentru credincioși, un fel de a căuta lumina rațiunii.

Cât de mult am pierdut în primele patru săptămâni de blocaj economic și în cât timp putem recupera.  Ce vom găsi când ne vom întoarce la joburi? Cât pot rezista companiile din România? Ce ne mai permitem să plătim, ca stat, în lunile care urmează și de ce criza de azi nu seamănă cu cea din 2009? Ne-a explicat Dan Bucșa, economistul-șef pentru Europa Centrală și de Est al UniCredit.

Primul oraș închis din cauza coronavirusului în România, Suceava ilustrează începutul unei crize pe care scenariile guvernamentale o văd întinsă pe încă trei luni. Ce au în comun cu cel de la Suceava alte zeci de spitale desemnate să lupte acum cu noul virus? Stă la pândă în aceste zile și o altă criză, a medicamentelor? Explică în detaliu Victor Ilie, jurnalist de investigație și autorul unor anchete despre diagnostice fictive, trafic de medicamente și excese de putere în spital.

Zeci de mii de români care munceau în țările din vestul Europei s-au întors luna aceasta în România, după ce criza provocată de pandemia de coronavirus le-a spulberat contractele de muncă și planurile de viitor. Suntem mai mulți, mai săraci și mai speriați de ce urmează. Ne vom înțelege unii cu alții? Am vorbit cu Radu Umbreș, doctor în antropologie socială al University College din Londra, interesat de migrație, dar și de relațiile de rudenie și de încredere dintre oameni în lumea rurală.

Izolați în case și speriați, ne consolăm zilele acestea cu gândul că, dincolo de granițe, altora le e, poate, și mai rău. În România, însă, trauma vieții în comunism încă există, iar regimul autoritar în care ne-am întors de nevoie o scoate acum la lumină. Ca să înțelegem anxietatea colectivă, așa cum o trăim acum în România, cât ne ajută frica și cât rău ne poate face, am vorbit cu Vlad Stroescu, medic psihiatru pasionat de științe sociale. 

Pericolul unei epidemii de COVID-19 în România e real. Și, așa, Reanimarea - din care au emigrat 1000 de medici în ultimul deceniu - e pe cale să devină, în nici trei săptămâni de acum înainte, linia dintre viață și moarte pentru fiecare caz de îmbolnăvire din zece. Despre lipsurile din secțiile noastre de Terapie Intensivă și despre agitația care există deja în spitale am vorbit, în episodul de azi al podcastului On the record, cu doi medici români – dr. Andreea Moldovan, infecționist și epidemiolog specializat la Geneva și întors la Brașov, și dr. Radu Lupescu, medic de Terapie Intensivă la Strasbourg.

Nicușor Dan – Gabriela Firea se anunță a fi cea mai atrăgătoare confruntare la alegerile locale din 2020. Va fi candidatul unic al unei Opoziții dezbinate cartea câștigătoare? Și la ce-i va folosi independența dacă, odată ajuns primar, va fi la mâna Consiliului General, adică a partidelor? Despre vulnerabilitățile candidaturii de independent a lui Nicușor Dan, fără o alianță politică reală care să îl susțină, am stat de vorbă cu sociologul Sebastian Lăzăroiu.

Sute de mii de oameni au ieșit în stradă, în ultimii ani, să apere procurorii și independența Justiției. Acum, șefii marilor parchete pentru următorii trei ani s-au schimbat, fără prea multe explicații publice. De ce se tem azi procurorii și cine sunt cei numiți să-i conducă, explică jurnalistul Liviu Avram, atent observator al Justiției de peste 20 de ani.

„Infodemia” cu noul coronavirus ne-a atins, în România, înainte ca vreun caz să se confirme. Vlad Mixich, expert în politici publice de sănătate, explică ce e cu acest COVID-19, care sunt riscurile cu adevărat și de ce sunt periculoase știrile alarmiste.

Haller Istvan, sociolog român născut la Târgu Mureș, explică de unde vin resentimentele locuitorilor din secuime față de străini. Recent, comunitatea din Ditrău, județul Harghita, s-a revoltat împotriva ideii de a aduce muncitori de culoare să lucreze într-o brutărie din localitate.